Scoala de astazi nu pregateste resursa umana a Romaniei la nivelul cunostintelor si necesitatilor secolului 21. Un invatamant modern, asa cum el exista in Uniunea Europeana (UE), SUA, Japonia si tarile industrializate, trebuie sa dea frau liber energiei tinerilor talentati prin crearea de conditii care sa-i ajute sa inteleaga inca de pe bancile scolii mecanismele dezvoltarii economiei globale concurentiale care tinde sa se incadreze intr-o societate globala.
Scoala romaneasca dupa 1989 se dezvolta sub semnul mediocritatii desi pana la reforma invatamantului comunista din 1948 a avut o traditie sanatoasa si un nivel european datorita reformelor lui Spiru Haret si Constantin Angelescu. Curricula (programa) scolara promoveaza constant micsorarea efortului de invatare, ceea ce pune sub semnul intrebarii daca se doreste intr-adevar pregatirea tineretului Romaniei pentru o societate bazata pe cunoastere. scoala este o componenta esentiala a gradului de civilizatie si constituie singurul loc al deprinderilor intelectuale si sociale, al excelentei profesionale a viitorilor cetateni ai Romaniei. Cum pot deveni tinerii de azi buni profesionisti, creatori de stiinta si tehnologii, daca nu vor sa invete matematica, fizica, chimia, biologia, dar doresc sa promoveze bac-ul?
Reevaluarea curriculei (preuniversitare) cu scopul explicit de a imbunatati actul de predare al matematicii, fizicii, chimiei si biologiei pe tot parcursul educational al oricarui elev, este un imperativ al momentului actual cand se discuta diferite propuneri pentru o noua Lege a invatamantului. Aceasta Lege ar trebui corelata in primul rand cu implementarea programului de la Lisabona (martie 2010) prin care sefii de state si de guverne au stabilit o strategie noua pentru dezvoltarea UE, astfel incat aceasta sa devina pana in anul 2010 "cea mai dinamica si competitiva economie mondiala, bazata pe cunoastere".
Se pare ca in cadrul Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii (MECI) exista "o imensa rezistenta la reforma in interiorul sistemului care provine de la majoritatea tacuta a celor promovati in functii de raspundere fara merite profesionale, prin nepotism si clientelism politic"1 . De aceea ne propunem in randurile de mai jos sa subliniem cateva idei privind predarea stiintelor exacte in scoli care trebuie sa stea in atentia permanenta a Ministerului Educatiei, indiferent ce culoare politica are ministrul titular.
Stiintele Exacte in Scoala Romaneasca
Dupa publicarea in iulie 2007 a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, "Romania Educatiei, Romania Cercetarii", comisia a detaliat ideea din raport privind importanta predarii stiintelor exacte in scoala prin organizarea unei mese rotunde2. La aceasta, au fost invitate conducerile Societatilor profesionale de matematica, fizica, chimie si de biologie, carora li s-a propus analizarea situatiei si elaborarea de propuneri concrete care sa fie supuse dezbaterii publice si oficialitatilor din MECI.
De asemenea, in anul 2008, Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" (IFIN-HH) a organizat un workshop "Pentru Excelenta in Stiinta Romaneasca". Au raspuns invitatiei de a fi co-organizatori ai acestei manifestari, Academia Romana, Consiliul National al Cercetarii stiintifice din Invatamantul Superior si UNESCO-CEPES (Centrul European pentru Invatamantul Superior)3. Printre cele 26 de lucrari prezentate au fost si cateva care au abordat problema calitatii educatiei, a predarii stiintelor exacte in scoli: "Va mai exista excelenta in matematica romaneasca?" (autori: L. Beznea, R. Gologan, L. Ornea, D. Popescu, R. Purice, D. stefan, V. Tigoiu, I. Tomescu); "Rolul pierdut al stiintelor exacte si interdisciplinare in excelenta intelectuala si economica a Romaniei" (Tudor Luchian); "stiinta in invatamantul preuniversitar din Romania" (D.G. Sporea si Adelina Sporea).
O initiativa laudabila a avut si Societatea Academica din Romania (SAR) care a organizat in colaborare cu Institutul Cultural Roman (ICR) si SIVECO S.A. Romania, pe 26 mai 2009 o discutie la sediul ICR in cadrul unui proiect pe care l-a lansat recent menit sa reformeze predarea stiintelor exacte in scoli1. Initiativele de mai sus s-au datorat necesitatii luarii unei pozitii clare, vizavi de o situatie incredibila: se constata in ultimii ani o scadere continua a locului atribuit stiintelor exacte in programele scolare. Aceasta "conceptie" de diminuare a importantei disciplinelor stiintelor naturii, este in totala contradictie cu politicile actuale in tari cu cercetare stiintifica si tehnologica avansata, de exemplu UE4 sau SUA5.
Consecinta acestei politici de neinstruire a tinerilor inca din liceu, a condus la o descrestere constanta a interesului acestora pentru profesia de cadru didactic. In plus, Romania este in situatia de a nu putea indeplini obiectivele UE pe termen lung fiindca planurile de invatamant actuale din licee, in domeniile stiintelor exacte nu pot contribui la formarea de studenti pregatiti in timpul studiilor universitare pentru piata muncii de cercetatori si tehnologi competenti si capabili pentru dezvoltarea societatii romanesti bazate pe cunoastere.
Institutul de stiinte ale Educatiei factor de regres in calitatea educatiei?
Surprinde neplacut propunerea recenta a Institutului de stiinte ale Educatiei (ISE) pentru un nou curriculum national6. Elaborat de un colectiv (anonim!!), acest document este o demonstratie fara echivoc a suficientei acestei institutii a MECI care pur si simplu ignora una din numeroasele recomandari ale UE si anume: formularea explicita a "competentei matematice in stiinte si Tehnologii". Acest tip de competenta este considerata de UE "competenta cheie din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti".
Intr-o scrisoare din august 2009, a Societatii Romane de Fizica (SRF), semnata de presedintele ei prof. dr. Nicolae Victor Zamfir m.c. al Academiei Romane, adresata dnei ministru al MECI prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, este exprimata pozitia SRF fata de propunerile ISE, care sunt "pur teoretice si nu se sprijina pe o analiza corecta (cantitativa si de detaliu) a deciziilor de politica educationala luate in ultimii 20 de ani, precum si a consecintelor economice si scociale pe care reformele patronate de ISE le-au antrenat. Propunerea facuta de ISE va afecta grav posibilitatea de a avea generatii viitoare bine pregatite, capabile sa aplice, sa adopte si sa creeze tehnologiile viitorului".
In acelasi registru de aprecieri, rapoartele Societatilor de Chimie si de Biologie din Romania2 semnalau tendinta "impingerii spre derizoriu a stiintelor naturii in liceu, care alimenteaza lipsa de interes a tinerilor pentru profesiile creative, productive (….), chimia si biologia sunt vazute ca discipline aride in mare masura inutile, ceea ce a facilitat amputarea lor continua in planurile de invatamant (….). Dezbaterile privind programa scolara, facuta an de an doar pentru o singura clasa (?!) de la inceput au avut lipsa prespectivei si a definirii clare a obiectivelor pe intreaga perioada de studii medii, astfel ca se poate intelege cat de dezordonata si de ineficienta este invatarea chimiei in liceu in momentul de fata".
Societatea de stiinte Matematice (SsM), care sarbatoreste in 2010, 100 de ani de la infiintare este tot atat de transanta in raportul ei2,3: "Dupa o traditie minunata pornita la inceputul secolului XX, cand regele Carol I o numea la infiintare – asociatie profesionala de interes national – reducerile masive si aleatorii ale programelor si orelor de matematica din scoli dupa 1989 si limitarea acestora doar la detalii tehnice si irelevante ca rationament, au adancit prapastia dintre matematica ce este un exercitiu formator si matematica prezenta, peste tot ca suma imensa de formule, notatii, definitii, rezultate greu asimilabile, in definitiv numai buna de speriat copii, parintii si din pacate multi dascali". SSM propune regandirea in totalitate a structurii si continutului educatiei matematice de la clasa I pana la ultima de liceu.
Comunitatile de: matematica, fizica, chimie si biologie cu personalitati de varf in aceste domenii atestate national, si, mai ales international, cu experienta in scoala, isi propun elaborarea unor programe complete pentru invatamantul acestor discipline in gimnaziu si liceu, care sa aiba un continut in spiritul european dar si al traditiei scolii romanesti. Societatile profesionale de profil isi propun finalizarea in decurs de doi ani a unor programe care sa fie supuse dezbaterii largi publice de catre specialisti, asa cum se procedeaza in lumea civilizata.
Deci "hei rupismul" si febra de a elabora "codul" educatiei in 1-2 saptamani asa cum observam ca se procedeaza in aceasta perioada, probabil va tine cont si de propunerile Institutului de stiinte ale Educatiei din iulie 2009. Astfel, aceasta situatie va conduce implicit la privarea generatiilor viitoare de a avea o pregatire capabila sa creeze si sa aplice tehnologiile viitorului. Vom ajunge astfel intr-o situatie si mai grava decat cea prezenta cand Banca Mondiala intr-un recent raport subliniaza ca economia romaneasca are deja de suferit din cauza slabei calitati a invatamantului.
Ce inseamna calitatea educatiei
Proiectul ISE si "codul" educatiei in discutie nu va rezolva fondul problemei, adica reformarea si a calitatii educatiei, fiindca se renunta in continuare la diversificarea invatamantului romanesc, asa cum a fost pana in 1948 (anul reformei comuniste). Se pleaca de la sistemul educational existent egalitarist, neschimbandu-se in fond, cadrul. Diversificare inseamna sa imparti subiectii (elevii) dupa pregatire, capacitate naturala fiziologica de asmilare. Separarea naturala la elevi se face in toate tarile in clasa IX-a, pe trei clase (categorii): A, B, C. Cum era si in Romania inainte de 1948. Copiii buni nu-i atrag pe cei mari putini dotati, fiind amestecati in sistemul existent azi, in 2009. Copiii buni se lenevesc. Aceasta situatie este atestata statistic. Nu schimba fondul, ci cadrul de aplicare. Trecerea de la o treapta la alta se face fara stimulente. Corect ar trebui sa se faca numai prin rezultate care sa dea dreptul elevului sa participe la concurs pentru accederea la o treapta superioara (gimnaziu, liceu). Exact ca in sport: primii clasati participa la meciuri de baraj ca sa aiba dreptul sa participe la concurs (Liga Campionilor). Tarile UE (Franta, Germania etc.) adopta tacit de doi, trei ani de zile, fara tam-tam, reforme educationale de structura dupa modelul american (programul Bologna, Fundatii Nationale pentru stiinta si Educatie etc.), pentru a reduce decalajul economic ce se mareste anual intre SUA si UE. Se stie ca educatia si cercetarea europeana este structurata, inca, pe principii de stanga, egalitariste, ce nu conduc la progresul economic asteptat, ci dimpotriva.
Grija pentru calitatea educatiei este o constanta pentru tari responsabile care isi propun, permanent solutii pentru asigurarea unui viitor prosper. Periodic isi ajusteaza programele de educatie in functie de imperativele momentului. Astfel, ca sa dau un singur exemplu: in anul 2005, o comisie de lucru organizata sub auspiciile Academiei Nationale de stiinte din SUA (a Committee on Prospering in the Global Economy of the 21st Century: An Agenda for American Science and Technology…."), concluziona in raportul intitulat "Rising Above the Gathering Storm (Inaltarea deasupra furtunei care se apropie), ca erodarea potentialului stiintific si tehnic din SUA constituie o amenintare directa la adresa securitatii sale economice. La obiect, in capitolul intitulat "Ce fel de actiuni trebuie sa ia America in domeniul educatiei in matematica si stiintele exacte ca sa ramana prospera si in secolul 21, Comisia a propus ca "elemente primordiale, cresterea rezervorului de talente stiintiifice ale SUA prin perfectionarea procesului de educatie in domeniile matematicii si stiintelor exacte.
Pentru tara noastra lucrarea colegilor Dan si Adelina Sporea care lucreaza pe Platforma de Fizica Magurele, mentionata mai inainte3, are un capitol semnificativ "Repere europene privind educatia in domeniul stiintelor in invatamantul preuniversitar" care subliniaza atentia pe care Comisiile UE o acorda stiintelor exacte. Ei bine, niciuna din cele 74 de referinte privind documente ale Comisiilor UE nu exista in documentul ISE amintit mai inainte!! Acesta contine 28 de referinte majoritatea intocmite neprofesionist, nu conform normelor internationale, probabil ca sa nu poata fi regasit materialul citat.
Nu intram in detaliile si explicatiile propunerilor concrete de curriculum national a Societatii Romane de Fizica, dar si al celorlalte Societati profesionale, care se ridica impotriva alocarii unei singure ore pentru domeniile stiintelor fundamentale Fizica, Chimie, Biologie "parasutate" intr-o disciplina numita generic "stiinte". Elevii, parintii, sindicatele stiu "mai bine" decat profesorii…. Asa ar rezulta din recentele discutii populiste "de o noapte" privind "codul" si calitatea educatiei, inclusiv noile reglementari privind sustinerea bac-ului.
O discutie publica serioasa pe acest subiect implica angrenarea a zeci si sute de specialisti din intreaga tara atestati profesional si pe plan international, profesori cu experienta de zeci de ani de catedra, asa cum sunt rapoartele din SUA si UE mentionate mai inainte care au fost larg dezbatute timp de doi ani de zile. Dezbateri publice de acest fel, responsabile, nici nu intra in mentalitatea oficialitatilor de azi.
Incarcarea cu ore (circa 30!) a programului saptamanal al elevilor prin impunerea unor discipline ce pot fi eliminate cu usurinta este o problema care nu are nici o legatura cu consultarea elevilor si parintilor privind ansamblul curriculumului national.
De cand elevii, parintii si sindicalistii stiu mai bine decat profesorii lor la ce materii trebuie sa se sustina bac-ul? In tarile euroatlantice fizica, chimia sau biologia sunt obligatorii la examenul de bacalaureat.
De la lozinca de trista amintire "moarte intelectualilor" si lozincile "nu vrem mate" sau penibila lozinca "nu vrem sa fim genii" (ca si cum geniile se obtin in urma unui program scolar cu pregatire speciala) pana la situatia catastrofala a invatamantului de azi, exista o stransa legatura. Sustinatorii si organizatorii manifestarilor ce au avut loc dupa 1989 care au scandat lozincile de mai sus, sunt azi, probabil aceiasi, care sprijina programe curriculare neeuropene si se comporta in continuare asemenea unor oameni aflati in perimetrul subculturii.
Ce se mai poate face?
Munca de trei ani de zile a Comisiei Prezidentiale pentru Educatie dar si a Societatilor profesioniste de profil au pus ca principii ale strategiei invatamantului liceal si gimnazial interesele elevilor, ale viitorului Romaniei. Din pacate, deocamdata aceste interese sunt trecute cu vederea, politizandu-se si bagatelizandu-se o finalizare europeana decenta, civilizata a problemelor educatiei. S-a ajuns la un impas.
Pe nimeni din clasa politica nu intereseaza stiintele exacte, fiindca, probabil, multi dintre ei au avut dificultati la matematica, la stiintele experimentale si au considerat ca fizica, chimia, biologia se pot studia si fara matematica, deci descriptiv, ceea ce este eronat in totalitate. Pregatirea stiintifica a adolescentilor din tara noastra este cu mult sub limitele potentialului creativ si intelectual al tinerilor din Romania. Cu increderea in mintea romanului cea de pe urma, sa speram ca se mai poate face ceva privind o calitate europeana a educatiei din Romania.
Bibliografie
1. Rodica Culcer, "Noua alfabetizare", Revista 22, Nr. 24, 9 – 15 iunie 2009, pag. 4
2. Masa rotunda privind curricula scolara si predarea matematicii, fizicii, chimiei, si biologiei in invatamantul romanesc. Martie – Aprilie 2009, Palatul Cotroceni
3. Pentru Excelenta in stiinta Romaneasca, workshop, Bucuresti 26 martie 2008. Editori: Petre Frangopol, Nicolae Victor Zamfir, Tibor Braun, Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2008, 289 pag.
4. European Commission. Implementation of the Education and Training 2010 Work Programme, July 2003
5. National Science Board. A National Action Plan for addressing the critical needs of the US Science, Technology, Engineering and Mathematics Education Systems. National Science Foundation, October 30, 2007, 90 pag.
6. Institutul de stiinte ale Educatiei. Propuneri de restructurare a curriculumului national. Document de lucru, iulie 2009
7. http://www.nap.edu/catalog.php?record_ids11643