Serial RL. Adevărata istorie a relațiilor dintre România si Rusia: 60 de ani de când Europa de Est s-a ridicat împotriva URSS

Revoltele au început în Polonia, au continuat cu revoluția din Ungaria și s-au încheiat cu mișcarile studentilor din tara noastra. Apropierea alegerilor parlamentare a adus în prim-plan tot mai mulți politicieni de mâna a doua care susțin fie o reconciliere cu Rusia, fie o îndepartare de Europa.

Mai mult, săptămâna aceasta, Ambasada Moscovei la Bucuresti a facut public un video în care susține ca rusii au luptat alaturi de români, în cele doua razboaie mondiale, pentru independența României si a Europei, iar Uniunea Sovietica a contribuit la dezvoltarea țarii în deceniile ce au urmat. Clipul se termina cu sloganul „Copiii trebuie sa învețe istoria adevarata“.

În acest context, „România libera“ începe de astazi un serial în care vom arata ce a însemnat, de fapt, pentru țara noastra „prietenia sovieto-română“: crime politice, valori democratice și drepturi înabusite, exploatarea economiei românesti. Primul episod este dedicat prezentarii contextului internațional al reprimarii mi†șcarii studențeș†ti de la Timi†șoara din octombrie 1956, represiune soldata cu arestarea a 3.000 de studenț…i.

Stalin, locul de unde a pornit revolta în Polonia

Europa de Est parea, în 1956, un loc al îngheț…ului perpetuu. Stalin murise cu trei ani mai devreme, dar stalinismul continua să fie la putere în aceasta parte a Europei. La mai mult de un deceniu de la terminarea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, oamenii se luptau în continuare cu foamea †și cu frigul, cu ocupaț…ia sovietica †și cu lipsa libertaț…ii. În mod ironic, prima revolta din Europa de Est din acel an a izbucnit la Uzinele „Iosif Stalin“ din ora†ul polonez Poznan. În 28 iunie 1956, muncitorii au ie†șit în strada †și au cerut drepturi, libertate †și oprirea înfeudarii …țarii lor fa…ță de URSS.

Ulterior, peste 100.000 de oameni din oras i-au susț…inut pe muncitori. Represiunea a fost dura. În 29 iunie, mai mult de 10.000 de soldaț…i, comandați de generalul sovietic Konstantin Rakossovki, au fost trimiș†i la Poznan. Aproape 80 de oameni au fost uci†și pe loc.

Flacara revoltei ajunge la Budapesta

Revolta de la Poznan a avut efectul unei scântei. Spiritele s-au încins si la Budapesta, iar pentru a slabi presiunea, sovieticii l-au obligat pe dictatorul stalinist Matyas Rakosi sa demisioneze, în iulie 1956.

În locul sau, Moscova l-a instalat la conducere pe Erno Gero, însa mutarea nu a calmat spiritele, astfel ca în 23 octombrie la putere a venit Imre Nagy, un vechi comunist, colaborator al lui Lenin ș†i al lui Stalin. Sovieticii nu aveau nici un motiv de suspiciune fa…a de el: Imre Nagy fusese membru al plutonului de execuț…ie care l-a asasinat pe …țarul Rusiei, Nicolae al II-lea.

Însa, spre surprinderea tuturor, Imre Nagy a adoptat, sub presiunea maghiarilor de rând, o atitudine antisovietica. A urmat o represiune deosebit de dura. Ruș†ii au trimis mai mult de 6.000 de tancuri în Ungaria, unii istorici maghiari susținând ca au fost mai multe decât cele cu care Germania invadase Rusia Sovietica în 1941. Artileria sovietica a bombardat Budapesta. Soldații au masacrat mii de oameni pâna în 11 noiembrie,
când revolu…ița maghiara a fost zdrobita. Imre Nagy ș†i membrii guvernului instalat în 23 octombrie s-au refugiat la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, dar liderul maghiar a fost arestat ș†i dus în România, apoi trimis la Moscova. A revenit în Ungaria pentru a fi judecat si a fost condamnat la moarte prin spânzurare în 1958. Au mai fost condamnate la moarte 350 de persoane.

Vântul libertații sufla dinspre Vest

Revoltele din Polonia ș†i din Ungaria s-au propagat cu repeziciune ș†i în România. Mediul universitar a fost cel în care opozi…ția fa…ța de ocupa…ția ruseasca s-a manifestat cel mai deschis. Revoltele studențeș†ti au avut loc în Timi†șoara, Cluj, Ia†și și Bucure†ști. Cele mai importante mi†șcari studen…șeș†ti au fost în Timi†șoara, unde populaț…ia era iritata la maximum de prezen…ța trupelor ruseș†ti, concentrate pentru a lansa un eventual atac contra Iugoslaviei conduse de Tito. Dictatorul comunist iugoslav se afla deja în conflict cu Moscova. Românii din Banat erau bombardaț…i cu emisiunile facute de sec…ția în limba româna a Radio Belgrad, care ț…ineau treze amintirile legate de crimele, violurile sistematice, deportarile ș†i jafurile comise de ruș†i atât în timpul razboiului, cât ș†i dupa. Apoi, deruta ru†șilor în fa…ța acț…iunilor lui Imre Nagy a sporit speran…țele bana…țenilor ca pot pune capat terorii ruseș†ti.

Un documentar istoric publicat în revista „Vestul“ reda starea de spirit a banaț…enilor din toamna lui 1956.

„La Timisoara se scria: «Vrem pâine. Suntem împotriva U.R.S.S.» La Lugoj au fost raspândite manifeste cu urmatorul conținut: «Muncitori, studenți si elevi, grabiți lupta voastra pentru eliberarea României de sub jugul sovietic. Luați exemplul poporului ungar. Jos Gheorghiu-Dej cu clica lui de parveniți! Luptați pentru o via ța mai buna si pentru libertate ». Iar la Faget au fost lipite pe pereți afise cu următorul text: «Noi, cetațeni ai României, luptam pentru urmatoarele cauze: 1) Înlaturarea regimului comunist, regim de teroare; 2) Plecarea armatei sovietice si a tuturor paraziților sovietici care traiesc din bunurile poporului român; 3) Vrem o țara libera, dorim relații cu țarile din apus; 4) Dorim libertate si pâine. Sa luptam ca frații unguri».

În comuna Sandra, locuitorii l-au lovit pe un ofițer sovietic care încerca sa procure alimente. În Timisoara a fost împuscat un ofițer de Miliție.

În acele zile, caminele studențeș†ti din Timi†șoara fierbeau. Studenț…ii au început sa arunce pe pereț…i mamaliga cu care erau hraniț…i în cantine, deoarece grâul pentru pâine era trimis în Rusia. Rectorii numiț…i de comuniș†ti le spuneau studen…ițlor ca revolu…ția din Ungaria este provocata de huligani, o retorica folosita, la decenii distan…ța, de liderul tineretului stalinist din 1956, Ion Iliescu, cu referire la cei care protestau în 1990 în Pia…ța Universitaț…ii.

Zeci de elevi si studenti au fost arestați si condamnați la închisoare

În data de 27 octombrie, liderii studenților timișoreni, Caius Muțiu și Aurel Baghiu, împreuna cu prietenii și colegii lor, Teodor Stanca și Friedrich Barth, au decis convocarea unei mari întruniri studențești, pentru 30 octombrie.

În acea zi, studenții de la Construcții și de la Electrotehnica s-au încolonat și au pornit, prin centrul orașului, spre amfiteatrul Facultații de Mecanica. Acest amfiteatru a devenit neîncapator. La ora 14.30, liderii studenților au decis sa mute întrunirea în cantina Politehnicii. La întâlnirea cu miile de studeni timișoreni au participat ministrul Muncii, Petre Lupu, ministrul adjunct al Învațamântului, Coriolan Dragulescu, secretarul general al CC al PMR, Ilie Verde, și rectorul Politehnicii, Alexandru Rogojan. Printre studenții protestatari se număra și fiul ministrului comunist Dragulescu. Ministrul Petre Lupu i-a îndemnat pe studenți să se exprime liber și le-a promis, mincinos, ca nu vor fi consecințe. La ora 18.00, autoritațile s-au retras.

Studenții au ramas în cantina, pentru a aproba o lista de revendicari, pe care figurau retragerea trupelor sovietice din România, eliminarea obligativitații de a studia limba rusa, oprirea trimiterii cerealelor în URSS sau libertatea cuvântului, a întrunirilor și a presei. Studenții scandau „Afara cu rușii din țara!“, “Jos mâinile de pe Ungaria!“, “Ce cauta rușii la petrolul și uraniul nostru?“ și “Vrem libertate!“. Armata și Securitatea au înconjurat cladirea. 3.000 de studenți au fost arestați. Cei mai mulți dintre ei au fost duși în cazarmile din Becicherecul Mic, unde mulți au fost batuți și torturați.

Studenții timișoreni nu au fost intimidați. În 31 octombrie, alți aproximativ 1.000 de studenți, conduși de Gheorghe Pacuraru și de Octavian Vulpe, s-au adunat și au cerut eliberarea colegilor lor. Și de aceasta data, represiunea a fost dura. Studenții au fost înconjurați, batuți, iar pentru a preveni ripostele din partea lor au fost trase focuri în aer. Și de aceasta data, au urmat noi arestari. Într-un gest de eroism, studenții timișoreni au continuat sa protesteze. Studenții de la Medicina, conduși de Vasile Diaciuc, au intrat în greva. Clădirea în care se aflau a fost înconjurata de securiști, care au tras gloanțe spre imobil. Au urmat noi arestari. Nici de aceasta data. dorința timișorenilor de libertate nu a putut fi înfrânta. Elevii de la Școlile medii nr. 1 și nr. 5 s-au solidarizat cu studenții i s-au adunat în centrul Timișoarei. Au cerut eliberarea studenților arestați. Și mitingul elevilor a fost reprimat cu brutalitate. Zeci de elevi au fost arestați. La câteva saptamâni dupa aceste evenimente, zeci de lideri ai studenților au fost condamnați la închisoare. Ei au primit pedepse cuprinse între 3 luni și 8 ani. Cele mai grele pedepse le-au primit Caius Muțiu, Aurel Baghiu și Teodor Stanca. Slugile sovieticilor au reușit sa îi aresteze pe liderii studenților, dar nu au zdrobit dorința de libertate a timișorenilor.

În decembrie 1989, acolo a izbucnit revoluția care a dus la rasturnarea comunismului și care a transformat România dintr-un vasal al Rusiei într-o țara libera.