1229: Cea de-a Şasea Cruciadă – Frederick II, Împăratul Sfântului Imperiu Roman semnează un armistiţiu pe zece ani cu al-Kamil, recăpătând astfel aşezările Ierusalim, Nazareth şi Bethlehem fără confruntări militare şi fără suport din partea papalităţii
1395: Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, acordă privilegii comerciale negustorilor braşoveni
1478: George, Duce de Clarence, condamnat pentru trădare împotriva fratelui său mai mare – regele Edward IV al Angliei, este executat în Turnul Londrei
1563: François, Duce de Guise, şef al Partidei Catolice şi cel mai înfocat în ura faţă de protestanţi este împuşcat într-o încercare de asasinare, murind câteva zile mai târziu din cauza rănilor
1790: Apare la Iaşi periodicul de limbă franceză „Courier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul ţării noastre (până în aprilie 1790)
1854: Începe construirea liniilor de telegraf electric pe traseele Bucureşti-Giurgiu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Lugoj-Orşova, realizându-se astfel conectarea reţelei din Principate cu cea din Transilvania
1861: Victor Emmanuel al II-lea de Sardinia îşi asumă titlul de rege al Italiei, în cadrul procesului de unificare a Peninsulei Italice
1873: Autorităţile otomane îl execută prin spânzurare pe liderul revoluţionar bulgar Vasil Levski
1876: Prima linie telefonică între Marea Britanie şi Noua Zeelanda
1900: Al doilea Război al Burilor – forţele imperiale suferă înfrângerea cu cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti în aşa-numita „Duminică Sângeroasă”, ce marchează prima zi a Bătăliei de la Paardeberg
1906: Edouard de Laveleye fondează Comitetul Olimpic Belgian la Bruxelles
1911: Primul transport oficial aerian poştal – între localitatea Allahabad din India Britanica la Nani (aflat la circa 10 km), zbor efectuat de tânărul pilot Henri Pequet
1913: Pedro Lascuráin devine Preşedinte al Mexicului pentru 45 de minute (după alte surse chiar 15 minute), mandatul său reprezentând cel mai scurt mandat prezidenţial înregistrat vreodată în istorie
1916: Primul Război Mondial: Cucerirea Camerunului de forţele armate franco-britanice
1917: În data de 18 februarie (pe stil vechi) începe Revoluţia din Februarie din Rusia ţaristă
Pe 18 februarie 1917 în Rusia începe Revoluţia din Februarie, primul stadiu al Revoluţiei ruse din 1917. Populaţia, nemulţumită de modul în care îşi conducea ţarul imperiul şi de sacrificiile determinate de implicarea în Primul Război Mondial, se răscoală în mai multe zone.
Participarea Rusiei la Primul Război Mondial, soldată cu 7 milioane de morţi, răniţi sau prizonieri, a condus la mobilizarea a noi efective pentru front. Numai că a fost nevoie de încorporarea unor oameni ce munceau în fabrici, producând bunurile de strictă necesitate.
Plecarea acestora pe front a dus la o scădere a producţiei şi la o penurie de bunuri de consum generalizată. Nemulţumită de privaţiuni, dar şi de felul autoritar în care ţarul conducea treburile statului, populaţia a devenit tot mai nemulţumită.
În Dumă, adunarea parlamentară a Imperiului Ţarist, liberalii, cu Partidul Cadeţilor în frunte, forţau formarea unui guvern care să reuşească să recâştige sprijinul populaţiei.
Până şi în Petrograd se înregistra o lipsă acută de bunuri de consum, ceea ce a determinat o grevă a muncitorilor de la Uzinele Putilov, pe 18 februarie.
Forţele de ordine au deschis focul asupra greviştilor, multe magazine s-au închis, însă astfel s-a creat o stare de panica în rândurile tuturor muncitorilor din fabricile Petrogradului. Aceştia au încercat să se organizeze, ţinând diverse întruniri, iar militarii din trupele trimise împotriva lor au dezertat, şi-au împuşcat comandanţii şi s-au alăturat revoluţionarilor.
Din cauza acestei revolte, ţarul a fost nevoit să abdice, iar cel care urma la tron, Marele Duce Mihail, a refuzat să preia frâiele imperiului Rus. Guvernul provizoriu ce s-a ocupat de asigurarea interimatului a fost condus de aristocratul liberal Gheorghi Evghenievici Lvov. I-a urmat, la şefia guvernului, socialistul Alexandr Kerenski, care a condus două cabinete succesive, susţinute de cadeţi, menşevici şi social-revoluţionari.
Niciunul dintre aceste guverne nu a reuşit să impună pacea socială, pe întreg cuprinsul imperiului având loc tulburări. Ţăranii au început să ocupe pământurile moşierilor, în armată avea loc revolte, iar ţările subjugate de imperiu, începând cu Polonia şi Finlanda şi încheind cu Ucraina şi Bielorusia (Belarus) îşi cereau independenţa.
1927: Stabilirea relaţiilor diplomatice oficiale între Statele Unite şi Canada
1929: A avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română – piesa „Ce ştia satul?”, de V. Al. Jean, în rolurile principale fiind Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu. Se pare că prima piesă a fost transmisă dintr-un spaţiu improvizat în Liceul Sfântul Sava.
Ascultaţi o variantă mai modernă a piesei:
1929: La Hollywood, California, au fost decernate primele trofee ale Academiei Americane de Film
1930: Descoperirea celei de-a noua planete a sistemului solar – Pluto – de către americanul Clyde Tombaugh de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona, în timp ce studia fotografii făcute în luna ianuarie 1930
1930: Elm Farm Ollie devine prima vacă transportată, respectiv mulsă într-un avion
1932: Imperiul japonez declară independenţa regiunii Manzhouguo (Manciuria) de China
1941: Decretul emis de Ion Antonescu privind militarizarea unor instituţii şi întreprinderi de stat de importanţă naţională
Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a iniţiat o serie de decrete printre care şi Decretul din 18 februarie 1941 prin care instituţiile şi întreprinderile mai importante din ţară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
1943: Naziştii îi arestează pe membrii mişcării Trandafirul Alb
1946: Revolta marinarilor din marina regală indiană staţionaţi în portul Bombay, acţiune ce a aprins scânteia revoltei în toate provinciile Indiei Britanice, implicând echipajele de pe 78 de nave, adică circa 20.000 de marinari
1957: Rebelul kenian Dedan Kimathi este executat de guvernul colonialist britanic
1957: Are loc execuţia lui Walter James Bolton, acesta fiind ultimul deţinut ce a primit pedeapsa cu moartea în Noua Zeelanda
1952: Grecia şi Turcia aderă la NATO
1955 – Operaţiunea Teapot: Este detonată cu succes bomba nucleară „Wasp”, cu o putere de 1,2 kilotone, în poligonul Nevada Test Site. Wasp va fi prima dintr-o serie de 14 astfel de dispozitive detonate în Nevada
1965: Gambia îşi declară independenţa faţă de Marea Britanie
1979: A nins în Deşertul Sahara (în partea de sud a Algeriei), fiind primul fenomen de acest gen consemnat vreodată în regiune
1983: Treisprezece persoane îşi pierd viaţa şi una este grav rănită în „masacrul Wah Mee” din Seattle, într-unul dintre cele mai sângeroase jafuri din istoria SUA
1991: Atacul terorist cu bombă revendicat de IRA din staţiile Paddington şi Victoria din Londra
2001: Agentul FBI Robert Hanssen este arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. În cele din urmă este condamnat la închisoare pe viaţă
2001: Dale Earnhardt, de şapte ori campion NASCAR Sprint Cup Series, moare într-un accident în timpul cursei Daytona 500
2003: Aproape 200 de persoane îşi pierd viaţa într-un incendiu izbucnit în staţia de metrou Daegu din Coreea de Sud
2004: Circa 295 de persoane, dintre care aproape 200 de salvatori, mor în apropiere de oraşul Neyashabur (Iran), după ce un tren de marfă ce transport sulf, petrol şi îngrăşăminte ia foc şi apoi explodează
2004: Este descoperit în zona Haţeg, de către un grup de paleontologi clujeni, scheletul şi câteva ouă fosilizate aparţinând unei păsări preistorice, a cărei existenţă a fost datată ca aparţinând Cretacicului terminal (adică acum cca. 70 de milioane de ani)
2005: Hăituirea şi vânătoarea vulpilor, una din distracţiile preferate ale nobilimii, este interzisă în Anglia şi Ţara Galilor
2006: Are loc cel mai mare concert al trupei The Rolling Stones, în faţa a aproximativ 1,5 milioane de oameni pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro.
NAŞTERI CELEBRE
1404: Leon Battista Alberti, umanist italian, arhitect, principal iniţiator al teoriei artei Renaşterii (d. 1472)
1516: Maria Tudor (Maria I), regină a Angliei şi a Irlandei (1553-1558), supranumita „Maria sangeroasa”, datorita cruzimii de care a dat dovada in persecutiile la adresa protestantilor englezi
1543: Carol al III-lea, Duce de Lorena (d. 1608)
1745: Alessandro Volta, fizician italian (d. 1827) – inventatorul pilei electrice
1825: Mór Jókai, scriitor şi publicist ungur (d. 1904)
1838: Ernst Mach, fizician şi filozof austriac (d. 1916)
1882: Ion Mihalache, politician român (d. 1963)
Om politic şi martir. A crezut cel mai mult în valorile ţărănimii.
Despre Ion Mihalache, Petre I. Ghiata vorbea ca despre un miracol in viata politica romaneasca a timpului: „Anonim, fara nici un resort material, fara sprijin de alta natura, cu mijloacele sale spirituale, cu staruinta sa, a reusit sa-si dureze un nume celebru si sa creeze din temelie un mare organism politic”. (Oameni si fapte – Bucuresti, 1938).
Dotat cu o inteligenta nativa, tanarul de la Topoloveni a beneficiat in implinirea personalitatii sale de sansa oferita scolii rurale de marii intelepti de la inceputul secolului al XX-lea. Dintre stelele aparute atunci pe firmamentul culturii nationale, doua nume s-au identificat cu lumea satelor Romaniei: Nicolae Iorga directorul „Semanatorului” si Spiru Haret, reformatorul invatamantului din Vechiul Regat. Ridicarea de scoli rurale si formarea in scolile normale a unor generatii de invatatori de tara avea sa duca la selectarea unor valori din randul carora a rasarit viguros feciorul sarac, musceleanul din Golestii Badi, de la Topoloveni. „Primul taran care a ajuns ministru, intr-o tara de tarani”, cum arata Andrei Pipidi (Precuvantarea, la Ion Mihalache, Ce politica sa facem).
Inaintasii – stramosii sai erau, toti luptatori pentru ameliorearea celei mai oropsite lumi si celei mai indreptatite sa se identifice cu tara. Istoricul Nicolae Iorga va fi pentru invatatorul de la Topoloveni magul si idolul generatiilor tinere care aveau, peste un deceniu, sa desavarseasca vrerea unui destin istoric. …citeşte mai departe
1883: Nicolae Dărăscu, pictor român (d. 1959)
1883: Nikos Kazantzakis, scriitor grec (d. 1957)
1885: Eugen Boureanul, prozator şi traducător român (d. 1971)
1896: André Breton, poet francez (d. 1966)
1907: Traian Herseni, sociolog, psiholog, etnolog român (d. 1980)
1911: Gabriel Georgescu, poet şi traducător român (d. 1973)
1924: Şerban C. Andronescu, istoric al culturii, eseist, traducător român, stabilit în SUA în 1969
1925: George Kennedy, actor american
1931: Toni Morrison (pseudonim pentru Chloe Anthony Wofford), scriitoare americană de culoare, laureată a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1993
1932: Milos Forman, regizor ceh
1933: Yoko Ono, cântăreaţă/artist plastic japoneză, soţia lui John Lennon (Beatles)
1933: Sir Bobby Robson, fotbalist englez, antrenor şi selecţioner al Naţionalei de fotbal a Angliei (d. 2009)
1934: Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor român (d. 2011)
1938: Ion Stendl, artist plastic român
1950: Cybill Shepherd, actriţă americană
1954: John Travolta, actor şi cântareţ american
1955: Constantin Cotimanis, actor român
1965: Dr. Dre, născut Andre Romelle Young, compozitor de muzică rap
1975: Gary Neville, fotbalist englez
DECESE CELEBRE
999: Papa Grigore al V-lea (n. 972)
1294: Kublai Khan, împărat mongol (n. 1215)
1405: Timur Lenk, sultan (1388-1405), întemeietorul imperiului turco-mongol al Timurizilor (n. 1336)
1455: Fra Angelico, pictor italian (n. 1395)
1535: Heinrich Cornelius Agrippa, astrolog şi alchimist german (n. 1486)
1546: Martin Luther, reformator religios german (n. 1483)
1564: Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian (n. 1475)
1583: Antonio Francesco Grazzini, scriitor italian (n. 1503)
1712: Ludovic, Delfin al Franţei (n. 1682)
1743: Anna Maria Luisa de Medici, ultima din familia Medici (n. 1667)
1851: Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804)
1886: Constantin D. Aricescu, poet, prozator şi dramaturg român (n. 1823)
1916: Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta de România (n. 1843)
1959: Alfred Alessandrescu, compozitor, pianist şi dirijor român (n. 1893)
1964: Fredrik Ljungström, inginer, constructor şi industriaş suedez (n. 1875)
1964: George Lövendal, pictor de origine danezo-norvegiană, care a activat în România (n. 1897)
1967: Robert Oppenheimer, fizician american (n. 1904) – unul dintre parintii bombei atomice
J. (Julius) Robert Oppenheimer s-a născut la New York, pe 22 aprilie 1904, ca fiu al unui bogat negustor de textile, Julius S. Oppenheimer şi a unei artiste, Ella Friedman, evreică prin naştere, dar nepracticantă a religiei mozaice. A fost atras de fizică în timul anilor de şcoală, a vrut să studieze chimia la Harvard, în 1922, însă curând s-a întors la fizică. După absolvire, a lucrat în Anglia, sub îndrumarea lui J.J. Thomson, la Cambridge University’s Cavendish Laboratory.
În 1926, Oppenheimer s-a mutat la Universitatea din Göttingen pentru un doctorat cu Max Born. Tot aclo, a publicat împreună cu profesorul său una dintre cele mai cunoscute contribuţii la teoria cuantică, aşa-numita aproximare Born-Oppenheimer, care separă mişcarea nucleară de cea electrică în tratamentul matematic al moleculelor.
S-a întors la Harvard în 1927 pentru a studia fizica matematică, iar la începutul anului 1928 s-a mutat la California Institute of Technology şi apoi a devenit profesor asistent şi la Universitatea Berkeley. Următorii 13 ani şi i-a petrecut „plimbându-se” între cele douăuniversităţi californiene.
Este recunoscut ca întemeietor al şcolii americane de fizică teoretică, prin contribuţiile sale importante la astrofizică, fizică nucleară, spectroscopie şi teoria câmpului cuantic. În plus, se pare că este primul care a scris despre ceea ce azi numim găuri negre.
În noiembrie 1940, Oppenheimer s-a căsătorit cu Katherine Peuning Harrison, iarîn mai anul următor a avut primul copil, iar în 1944 pe cel de al doilea.
A devnit foarte implicat în eforturile de producere a unei bombe nucleare, odată cu începerea Primului Război Mondial, proiect pentru care lucrase deja la Lawrence’s Radiation Laboratory de la Berkeley. În unie 1942, generalul Leslie Groves l-a numit director ştiinţific al Proiectului Manhattan. Sub conducerea sa a fost construit centrul de cercetări de la Los Alamos, unde s-au strâns cele mai importante figuri ale fizicii pentru a lucra la producerea bombei atomice. Echipa proiectului a ajuns, la un moment dat, la peste 3000 de persoane.
Munca susţinută a echipei Proiectului Manhattan a fost încununată de un prim succes pe 16 iulie 1945, când fizicienii de la Los Alamos au reuşit prima explozie nucleară la Almagordo, o bombă botezată de Oppenheimer „Trinity”.
În 1946, Dr. Oppenheimer a fost recompensat cu o citare prezidenţială şi cu Medalia de Merit pentru felul în care a condus centrul de la Los Alamos, în care s-a construit bomba atomică. În echipa coordonată de dr. Oppenheimer au lucrat unii dintre cei mai mari fizicieni ai lumii, Enrico Fermi sau Niels Bohr.
Următoarele două bombe s-au numit „Little boy” şi „Fat Man” şi au fost detonate asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, determinând astfel sfârşitul răzbiului din Pacific, ca parte a celui de Al doilea Război Mondial.
După război, Oppenheimer a fost numit preşedinte al Comitetului Comisiei de Energie Atomică (AEC), funcţie pe care a ocupat-o între 1947 şi 1952. A militat apoi pentru oprirea dezvoltării bombelor cu hidrogen şi a fost acuzat de simpatii comuniste, probabil din pricina acestei opoziţii, oricum pe fondul sentimentului general anticomunist din societate. În fine, şi-a pierdut avizul pentru a lucra în domeniul securităţii. Abia în 1963, preşedintele Lyndon B. Johnson a încercat să repare această nedreptate oferindu-i lui Oppenheimer premiul Enrico Fermi al AEC, în valoare de 50.000 de dolari, pentru „contribuţia sa extraordinară la fizica teorietică şi rolul său ştiinţific şi administrativ în dezvoltarea domeniului”.
Între 1947 şi 1966 a fost director al Institutuli pentru Studii Avansate de la Princeton, unde s-a ocupat de fizică relativistă şi cantică. S-a retras de la institut în 1966 şi a murit în 1967, pe 18 februarie, la 62 de ani.
1996: Ioan Jak Rene Juvara, medic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1913)
2001: Balthus (Balthasar Klossowsky), pictor francez (n. 1908)
2008: Mihaela Mitrache, actriţă româncă de teatru şi film (n. 1955)
2013: Damon Harris, cântăreţ american (The Temptations) (n. 1950)
2013: Kevin Ayers, cântăreţ, compozitor şi muzician englez (n. 1944)
