Gloata mediocrilor este mereu spornica la numar, inmultindu-se din generatie in generatie. De regula, omul mediocru este lipsit de calitati intelectuale, nu iese cu nimic din ceea ce este comun turmei, lipsit de calitati proprii. Cea mai "literara", frumoasa si adevarata definitie a mediocritatii cred ca o da filosoful Vasile Conta: "Mediocritatile sunt intotdeauna ca taciunii care scot fum mult, fara sa incalzeasca si sa lumineze".
Fireste, mediocrul nu trebuie pedepsit pentru "calitatea" sa, insa, fiind tare dornic de urcusuri nemeritate, nici nu trebuie lasat sa treaca dincolo de masura, de inaltimea sa mica, cum se intampla adesea in orice societate, cand insi fara nici o valoare ajung in fotolii politice, parlamentare, guvernamentale etc. Lipsa unei scari a valorilor care sa nu ingaduie acest "urcus" ierarhic al mediocritatilor aduce o mare nenorocire in istoria unui popor, o totala trivializare a vietii sociale. O societate are nevoie de spirite tari, energice, creatoare, care sa-i poata da o vibrare sufleteasca sonora, binefacatoare.
Din pacate, astfel de taciuni ai mediocritatii, dupa cuvantul lui V. Conta, scot astazi mult fum in societatea noastra, nefiind deloc in stare sa incalzeasca si sa lumineze.