30.2 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăSportAtletismMatematica romaneasca, o istorie prestigioasa

Matematica romaneasca, o istorie prestigioasa

In toamna aceasta a avut loc la Valea Calugareasca, la Colegiul Agricol "Gheorghe Ionescu-Sisesti", aniversarea a 100 de ani de la infiintarea "Societatii Gazeta Matematica". Sarbatorirea a avut loc in aceeasi localitate unde la 31 august 1909, la via profesorului Ion Ionescu-Bizet avea loc sedinta redactorilor gazetei, infiintata in 1895, care au hotarat constituirea, incepand cu data de 1 septembrie 1909, a unei societati cultural-stiintifice care sa poata fi recunoscuta ca persoana juridica de catre corpurile legiuitoare.
In 1795, apare la Iasi prima carte de matematica tiparita in limba romana de Amfilohie Hotiniul, carturar roman, episcop de Hotin care a militat pentru inlocuirea in invatamant a limbii grecesti cu limba romana. Dupa incheierea razboiului ruso-turc (1828 – 1829), prin pacea de la Adrianopol (1829) s-a dat Principatelor Romane un "Regulament Organic" dupa care s-a organizat invatamantul public pe patru trepte: scoli incepatoare, umanioarele, invataturile complementare si cursurile speciale.

 

Scolile pentru cursuri speciale, din care s-au dezvoltat universitatile, aveau trei sectii din care una era pentru matematici aplicate unde se preda trigonometria, calcul diferential si integral, mecanica etc. In perioada 1835 – 1847 a functionat la Iasi Academia Mihaileana, prima scoala superioara romaneasca din Moldova, infiintata sub domnia lui Mihai Sturza, prin stradania lui Gh. Asachi, Eftimie Murgu si altii. In 1860 domnitorul Al I Cuza, semneaza decretul de infiintare a Universitatii din Iasi, iar in 1864 pe cel al Universitatii din Bucuresti.
Evolutia scolii romanesti a fost firava, raportata la tarile dezvoltate europene. Legea lui Cuza din 1864 introduce invatamantul primar (de patru ani) obligatoriu si cel secundar de sapte ani, iar Spiru Haret in 1898 imparte invatamantul pe cele trei cicluri de cate patru ani, primar, liceal si gimnazial. In 1881 se infiinteaza "scoala Nationala de Poduri si sosele" din Bucuresti, scoala care in 1920 se transforma in scoala Politehnica. Incep sa se remarce personalitati entuziaste pentru progresul invatarii matematicii in scoala romaneasca.

Infiintarea Gazetei Matematice
Pe actuala strada General Budisteanu din Bucuresti, fosta Manea Brutaru, la numerele 12 – 14, au fost birourile directiei "Lucrari Noi" de la Calea Ferata, conduse de Anghel Saligny, unde s-au facut toate proiectele pentru calea ferata Fetesti-Cernavoda si a Podului "Regele Carol I" de la Cernavoda, inaugurat la 14 septembrie 1895. Anghel Saligny obisnuia sa angajeze la lucrarile de proiectare pe sefii de promotie de la scoala Nationala de Poduri si sosele.
Istoricul aparitiei Gazetei Matematice incepe la 4 octombrie 1894  cand inginerul Ion Ionescu-Bizet a fost solicitat sa supravegheze si sa corecteze lucrarile scrise  la examenul de admitere la scoala Nationala de Poduri si sosele. Intors la biroul sau din strada General Budisteanu, marturiseste colegilor sai de lucru pregatirea mult mai slaba a candidatilor la matematici, comparativ cu anii anteriori cand ei dadusera acelasi examen de admitere.

 

Este adevarat ca ei se pregateau pentru admitere rezolvand exercitii si probleme dupa reviste de matematica frantuzesti si belgiene. La aceasta discutie au participat tinerii ingineri (cca. 25 de ani) Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Roco si Ion Zottu care au ajuns la concluzia ca "au obligatia sa scoata o revista romaneasca in sprijinul elevilor de liceu care sa-i indrume spre rezolvari de probleme, sa le asigure o pregatire corespunzatoare de matematici pentru a putea intra cu succes la scoala de Poduri si sosele unde ei au capatat timp de cinci ani gratuit cultura tehnica, si care i-a intretinut in internat patru ani". Aceasta motivatie morala si patriotica avea nevoie de sprijin financiar. Au hotarat ca fiecare din ei sa dea, lunar, cate douazeci de lei aur, cum era moneda atunci (leafa, se pare, oscila in jur de trei sute lei aur).

 

Banii nu ajungeau si au hotarat sa scrie o "Declaratie" trimisa cunostintelor din toata tara prin care ii invitau sa se alature initiativei lor. Raspunsurile au fost neasteptate, de exemplu "ce castig avem noi de aici", "ce distractie ne poate procura o asemenea revista" si au primit sfaturi "sa se astampere" . Cei cinci initiatori nu s-au astamparat, au facut un calcul simplu si au constatat ca mai aveau nevoie de cinci colegi care sa cotizeze pentru a acoperi cheltuielile de tiparire a primului numar. Cei cinci ingineri care s-au alaturat initiatorilor au fost: Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu si Andrei Ioachimescu, astfel, fondatorii Gazetei Matematice au fost cei zece ingineri. Au lucrat la primul numar un an de zile cu dificultati, nu putine. Amintim ca cea mai ieftina tipografie care a tiparit primul numar, Litotipografia Populara din Bucuresti cu sediul in Pasajul Roman nr 12, nu avea ca si toate tipografiile din Bucuresti, toate semnele matematice. Fondatorii revistei le-au cioplit din lemn cu briceagul.

Primul numar al gazetei apare in 15 septembrie 1895, la o zi dupa inaugurarea festiva a Podului "Regele Carol I" de la Cernavoda, avand deviza: entuziasm, armonie, sacrificii continue, munca dezinteresata. Este prima revista de matematici aparuta in limba romana. Activitatea revistei in primii 15 ani a fost remarcabila. Apare "Biblioteca Gazetei Matematice", unde au fost publicate culegeri de probleme cu raspunsuri si indicatii, chiar si carti in sprijinul elevilor dornici sa adanceasca studiul matematicii. Regele Carol I si-a manifestat dorinta de a vedea Gazeta Matematica si a primit in audienta, in anul 1903, pe prof. Gh. Titeica. Acesta i-a prezentat toate volumele din colectia Gazetei.

Constituirea si activitatea "Societatii Gazeta Matematica"
In al XIV-lea  an de la infiintare, s-a considerat necesara trecerea de la forma "Redactiei" la "Societate" care sa fie sub protectia legilor tarii. Asa cum am aratat mai sus, hotararea definitiva de a transforma Gazeta Matematica in Societate, a fost luata la sedinta redactorilor gazetei in ziua de 31 august 1909. Legea pentru recunoasterea "Societatii Gazeta Matematica" a fost votata de Adunarea Deputatilor din 5 aprilie 1910 si de catre Senat la 27 noiembrie 1910. Legea a fost promulgata de Regele Carol I la 18 decembrie 1910 prin decretul regal nr. 3798.
Noua Societate a avut la inceput 21 de membri. Lista includea pe toti cei mentionati mai inainte la care adaugam, printre cei nou intrati si personalitatile intrate in istoria matematicii si mecanicii aplicate, Traian Lalescu si Andrei Saligny. Societatea nu a avut presedinte, directori, secretari, consiliu de administratie, nimic din aparatul pretios al atator societati. Membrii Societatii nu au primit nimic, ei au dat numai munca, bani si mai ales entuziasm si sacrificii. Administratia si redactia au ramas in continuare in odaita din fundul curtii din str. Manea Brutarul nr 14 de unde se difuza revista in toata tara.

La a 40-a aniversare de la aparitia gazetei, in 1935, societatea si redactia s-au instalat in localul special construit din fondurile ei si din sponsorizari, pe Calea Grivitei nr. 144 (fost 158, nici pana astazi retrocedat!). A avut loc cu acest prilej o serie de manifestari reflectate in volumul jubiliar de 500 de pagini care cuprinde capitole documentate privind rolul Gazetei Matematice in dezvoltarea in Romania a stiintei matematice, ingineriei, formarii militarilor, dezvoltarii la elevi si studenti a aptitudinilor pentru intelegerea si aprofundarea cunostintelor matematice. De asemenea sunt prezentate publicatiile, concursurile, premiile, numele miilor de corespondenti, mai exact rezolvitorii de probleme printre care gasim practic toate numele marilor matematicieni de mai tarziu, a universitarilor si generalilor, dar si a corpului de profesori de liceu care au contribuit decisiv la dezvoltarea scolii matematice romanesti.

 

Tirajul de mii de exemplare al fiecarui numar se datoreaza in primul rand sectiei reale a liceului, infiintata de legea Spiru Haret din 1898. Sugestiva ni se pare alocutiunea lui Gheorghe Titeica rostita la banchetul care a avut loc cu prilejul alegerii sale ca membru al Academiei Romane, in care a spus printre altele, ca cel mai mare noroc al vietii sale a fost ca a intrat la Gazeta Matematica, unde a fost educat in cultul muncii existente in cadrul redactiei. A plecat in strainatate pentru desavarsirea sa stiintifica nu cu bursa de la Stat, ci cu o bursa mult superioara, cea de la Gazeta Matematica, o bursa sentimentala, luand drept pilda munca si energia hotarata a inginerilor ce compuneau pe atunci redactia Gazetei. A fost ajutat nu numai spiritual, dar si material la Paris de domnii ingineri I. Ionescu, M. Roco si I. Zottu.

 

Dintre activitatile permanente, infiintarea bibliotecii Gazetei Matematice si a bibliotecii tehnice a gazetei, editarea suplimentului cu exercitii prin initiativa prof. Gh Titeica, au adus un profit constant de zeci de mii de lei inca din primul an, care alimenta fondurile pentru premii, burse si publicarea de carti.
De la infiintarea sa, Societatea Gazeta Matematica, apoi Societatea de Matematica si Fizica, apoi cea care i-a urmat, si functioneaza pana in prezent, Societatea de stiinte Matematice din Romania (SSMR), s-a implicat in pregatirea, organizarea si realizarea etapelor locale si nationale ale concursurilor de matematici. In 1988 tirajul Gazetei Matematice a ajuns la 120.000 de exemplare, ca dupa 1990 sa scada dramatic din motive care nu fac obiectul acestui articol. In jurul Gazetei Matematice s-a desfasurat, si se desfasoara si astazi, o activitate extraordinara, cu un ritm regulat si cu un caracter diferit de al oricarei alte publicatii periodice.

 

Incetul cu incetul, s-a format o atmosefera unica in felul ei, nu numai stiintifica dar si morala, cu rezultate care au dus la situarea scolii matematice romanesti la statura si valoarea ei internationala de astazi. Un exemplu semnificativ: gazeta, tiparita si editata la Iasi, a primit autorizatia de a fi trimisa pe front in razboiul din 1916 – 18 ofiterilor si corespondentilor care solicitasera acest lucru.

Romania, initiatoarea Olimpiadei Internationale de Matematica
In 1959 profesorul Tiberiu Roman, secretarul general al SSMR a avut ideea si taria de a convinge autoritatile sa organizeze la Brasov prima Olimpiada Internationala de Matematica (OIM) cu participarea a sapte tari socialiste din acea vreme. De-a lungul anilor, competitia s-a extins, si, spre sfarsitul anilor ’60 au inceput sa participe si cateva tari vestice. In anii 1960, 1968, 1978, 1999, olimpiada a avut loc de asemenea in Romania.
In anul 2009, OIM s-a desfasurat la Bremen in Germania, iar modul de desfasurare si participarea masiva, a dovedit ca a devenit o manifestare exceptionala. De altfel, toate olimpiadele internationale pe alte domenii ale stiintei au copiat, de-a lungul anilor, modelul matematicii. De subliniat ca in multe tari cu traditie stiintifica, societatea si mass – media au acordat o mare importanta acestei competitii. La Bremen au fost prezente peste 100 de tari, iar rolul Romaniei ca tara inventatoare a acestei miscari, a fost onorat.

 

Astfel, la festivitatea de deschidere, la care cancelarul Angela Merkel a pomenit intr-un discurs transmis online rolul Romaniei, delegatia tarii noastre a defilat prima pe scena salii de conferinte unde avea loc deschiderea, dupa traditia Olimpiadelor sportive. Mai mult, profesorul Radu Gologan, presedintele SSMR, reprezentantul Romaniei in juriu (alcatuit din conducatorii de delegatii) a fost invitat sa ia loc la prima masa a acestuia, celelalte locuri fiind ocupate de tarile participante in ordinea numarului de prezente la OIM. Intr-una din zilele olimpiadei, s-a organizat o manifestare pe parcursul intregii zile pentru sarbatorirea celor 50 de ani de OIM.
La aceasta au fost invitati fosti medaliati cu aur, actualmente matematicieni de prima forta in lume, premiati cu medalia Fields (un echivalent pentru matematica al premiului Nobel). Profesorul Radu Gologan, reprezentantul Romaniei, a fost invitat sa tina discursul de deschidere si prezentare a istoriei acestui eveniment atat de popular azi in lume. Discursul a constituit un prilej deosebit de a face un excelent lobby pentru Romania in randul delegatiilor participante.

"Crima" din 1975…
Scoala de matematica romaneasca s-a format la inceputul secolului trecut, avandu-si radacinile in cele trei mari scoli matematice ale vremii, franceza, germana si italiana, fondatorii ei fiind nume a caror rezonanta este inca vie si in ziua de azi. Selectionarea si formarea tinerilor de valoare s-a realizat atat prin Gazeta Matematica, cat si prin sistemul Olimpiadelor de Matematica nationale, o institutie extrem de eficienta care, de-alungul anilor, a furnizat continuu tineri deosebit de calificati si motivati pentru a se angaja in cercetarea si educatia matematica. Gazeta Matematica, in esenta revista cu caracter elementar si didactic, a trezit pasiuni nu numai la profesori, dar si la copiii care ulterior s-au canalizat pe cercetarea matematica de performanta.

 

Existenta  SSMR care a gestionat in decursul celor 100 de ani, nu numai concursurile, premiile periodice, dar si aparitia regulata a gazetei in toate perioadele istorice ale Romaniei: democratica, comunism si post comunism, a contribuit esential la dezvoltarea matematicii in Romania.
Daca ne referim numai la cercetarea matematica, pe langa marile universitati ale tarii, elementul central ce a permis conjugarea tuturor eforturilor, a fost infiintarea in 1949 a Institutului de Matematica al Academiei Romane, aparut de facto inca din 1946, care a condus la realizarea unui centru vital al cercetarii de matematica din Romania. Roadele celor trei institutii mai sus citate, au facut din matematica romaneasca, un pol de excelenta national si international.

Astazi se estimeaza ca peste 200 de matematicieni romani ocupa functii importante in universitati americane si peste 40 in Franta. La acest exod masiv a contribuit si crima desfiintarii in 1975 a Institutului de Matematica al Academiei Romane, reinfiintat in 1990. Numarul matematicienilor romani din diaspora este de ordinul miilor. Colaborarea lor cu cei din tara este deosebit de fructuoasa si a contribuit, in mod paradoxal, ca ultimii 15 ani sa fie cei mai prolifici din istoria matematicii romanesti sub aspectul publicarii celui mai mare numar de articole stiintifice in marile reviste internationale. De exemplu, in perioada mentionata, au aparut de 10 ori mai multe articole, cu autori romani sau co-autori romani din diaspora, in cea mai prestigioasa revista de cercetari fundamentale in matematica "Annals of Mathematics" (Princeton, SUA), decat in toata perioada de la inceputuri pana in 1990! Cooperarile stiintifice europene, care sunt atat de numeroase incat nu pot fi nici macar mentionate, probeaza inalta recunoastere a matematicii la nivel international si integrarea ei europeana.

 

Mentionam doar alegerea prin concurs de catre Comisia Europeana, a Institutului de Matematica "Simion Stoilow" al Academiei Romane (IMAR) printre Centrele de Cercetare de Excelenta ale Europei (alaturi de alte trei institute romanesti de cercetare: de fizica nucleara, biologie si patologie celulara., Delta Dunarii din Tulcea).

Un Print al Matematicii
Sub acest titlu, aldine din 13 martie 1999, publica un articol de profesorul Gheorghe Gussi, directorul IMAR (intre 1990-2000) dedicat aniversarii a 70 de ani a profesorului Corneliu Constantinescu, de la Politehnica din Zürich, unul din marii matematicieni ai lumii, format la IMAR, imediat dupa al doilea razboi mondial, cu o opera stiintifica impresionanta, citat de marii specialisti. El nu a parasit tara, ci regimul care il facuse sa sufere ani de privatiune de libertate, dar a tinut legatura cu matematicienii seriosi ramasi in tara, a trimis material documentar, carti, a invitat in Elvetia pe cei care aveau ceva de transmis pe plan profesional si meritau sa-si largeasca orizontul. Nu i-a uitat nici pe colegii sai de suferinta din inchisorile romanesti, sustinandu-i moral si material in actiunile lor de pastrare a memoriei luptei impotriva totalitarismului.

La sarbatorirea Centenarului de la Valea Calugareasca s-a lansat si difuzat noua Colectie Gazeta Matematica a SSMR, dedicata unor eseuri despre matematica si matematicieni, adresata matematicienilor si iubitorilor de cultura matematica.
Nr 1/2009 al colectiei este un splendid eseu "Cateva ganduri despre matematica si matematicieni" de Corneliu Constantinescu din care citez: "Majoritatea matematicienilor nu mai considera astazi matematica drept o stiinta a naturii, ci un limbaj al acestor stiinte…", "…Pentru a obtine rezultate matematice importante, un matematician trebuie sa posede anumite calitati intelectuale si morale. Dintre calitatile intelectuale, doua mi se par a fi cele mai importante: imaginatie bogata si rapiditate de intelegere".

Profesorul Radu Gologan imi povestea, cum, in 1971 fiind elev la Brasov in cls XII, a fost dus de un coleg mai mare sa vada cum arata un curs la Facultatea de Matematica din Bucuresti. A nimerit la cursul de functii reale al prof. Corneliu Constantinescu. Amfiteatrul era plin ochi, findca audiau cursul si studenti foarte buni din alte serii dar si alti ani de studiu. Acest curs l-a determinat definitiv sa nu mai aiba dubii: a ales Facultatea de Matematica. Profesorul C. Constantinescu este o marturie a pierderilor enorme pe care le-a suferit (si le sufera in continuare) stiinta si cultura romaneasca, mai inainte din cauza comunismului, in zilele noastre din cauza mediocritatii fundamentale a celor care ne guverneaza.

Rolul matematicii in scoala secolului XXI
Exista o mentalitate care s-a accentuat dupa 1990, accea ca matematica se invata doar pentru a intelege natura si a actiona asupra ei. Realitatea este ca ea reprezinta un exercitiu, cel putin in liceu, de logica si rationament rapid si coerent. Matematica trebuie predata nu dupa normele incremenite in timp ale Institutului de stiinte ale Educatiei din Romania, ci asa cum este promovata in scolile de elita din SUA si UE si cum afirma profesorul Corneliu Constantinescu in eseul sau mentionat mai inainte, ca o modalitate de progres a gandirii umane in lumea necunoscuta a naturii. Am afirmat scoli de elita, fiindca scolile din Vest au si ele probleme asemanatoare privind rolul matematicii in educatie, dar si in procesul rolului acesteia in societatea cunoasterii.

Conferinta Centenara din 2010
Sarbatorirea centenarului semnarii decretului regal din 1910 de catre Regele Carol I privind infiintarea Societatii, denumita azi, de stiinte Matematice din Romania, va fi prilejul unui bilant al unui secol de activitate, a rolului matematicii in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. Vor fi prezenti presedintii tuturor societatilor de matematica din Europa. Va fi organizata si o sesiune omagiala de comunicari axata in special pe educatia din Europa. In cadrul acestei manifestari va avea loc si sedinta semestriala a Biroului Societatii Europene de Matematica.

Cele mai citite

Ciucă susține că România are o situație economică solidă, construită de guvernarea liberală, deși premierul și jumătate dintre miniștri sunt de la PSD

Nicolae Ciucă, președintele Senatului și al PNL, anunță că Agenția S&P a reconfirmat ratingul suveran al României și subliniază că decizia agenției de rating...

Ciucă susține că România are o situație economică solidă, construită de guvernarea liberală, deși premierul și jumătate dintre miniștri sunt de la PSD

Nicolae Ciucă, președintele Senatului și al PNL, anunță că Agenția S&P a reconfirmat ratingul suveran al României și subliniază că decizia agenției de rating...

Cum să îți păstrezi sănătatea ochilor printr-un consult optometric regulat

Sănătatea ochilor este esențială pentru o viață de calitate. În acest sens, un consult optometric regulat poate juca un rol crucial. Află de ce...
Ultima oră
Pe aceeași temă