5.3 C
București
luni, 4 martie 2024
AcasăSportAtletismIntre Valentine’s Day si Dragobete

Intre Valentine’s Day si Dragobete

» Foarte multe popoare, indeosebi cele europene, au cate o divinitate autohtona a dragostei, pe care o sarbatoresc cu mai mult sau mai putin fast.

» Desigur, autenticul sfant Valentin, sarbatorit initial doar de catolici, se cruceste privind din cer la ziua pe care i-a consacrat-o societatea de consum, in goana dupa orice prilej de comert.

» Cum se stie, Valentine’s Day, cu tot kitsch-ul de care este inconjurata, s-a aciuat in Romania dupa 1990, in ciuda implicatiilor pe care le presupune o astfel de transplantare nenaturala intr-o tara care are propriile sale traditii, inclusiv o sarbatoare a dragostei, precum si divinitati populare ale iubirii, cum sunt Zburatorul si Zburatoroaica.

Comerciantii romani au toate motivele sa-si frece mainile de bucurie, caci ceea ce n-au vandut pana in 14 februarie, de Valentine’s Day, vor vinde pentru Dragobetele din 24 februarie, iar ceea ce le-a mai ramas vor pune la bataie pentru Martisor, care nici el nu mai are vreo legatura cu vechiul obicei al lunii martie. La prima vedere, prinsi in acest vartej, tinerii nostri nu au nimic impotriva Dragobetelui, ci dimpotriva, se bucura ca au un prilej in plus de a se distra inca o noapte in discoteci, baruri si restaurante. La naiba cu criza financiara de la noi si din toata lumea, nu-i asa?

Dupa cum arata si numele stravechi al sarbatorii romanesti, TYRA-GAITAI, atestat si ca nume de trib geto-dacic, inca de pe vremuri  indepartate aceasta zi era inchinata dragostei, caci sintagma se talmaceste si prin "Multa Iubire" (cf. rom. tare; arhaicul ogoada "placere; dorinta; voie" si a ogodi "a fi placut; a placea"), de unde avem si taragot, dragut, tarcat, Dragota etc. Actuala terminatie -bete se explica prin influenta verbului arhaic a se targovi, astazi a se targui, cu talcurile de "a se intelege; a se invoi", de unde vine si  insotirea, infartatirea sau insuratirea tinerilor in ziua de Dragobete.

Zburatoritul
In timpurile mai vechi, Dragobete era si forma de plural, devreme ce pana astazi mitofolclorul romanesc are si Zburator si Zburatoroaica. In sprijinul acestei opinii vine si obiceiul Zburatoritului, din judetul Mehedinti, referitor la intoarcerea in sat, cand fetele alearga, iar flacaii le urmaresc pe cele care le sunt dragi. Daca baiatul o ajunge, iar fata il place, ea il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta inseamna logodna celor doi pentru un an sau chiar mai mult. Cu acest prilej, comunitatea afla ce nunti se mai pun la cale pentru toamna. Tot pentru o forma de plural pledeaza si o zicatoare din judetul Arges: "Dragobetele / Primenesc cetele".

Fiul Babei Dochia
In celebra lucrare "Sarbatorile la romani", Simion Florea Marian a consemnat obiceiul astfel: "In aceasta zi, dimineata, toate fetele si baietii se piaptana, se premenesc si, daca este vremea frumoasa, pornesc dupa ghiocei la lunca sau dupa lemne in padure, mai intai fetele, apoi baietii in cete. Daca este vreme urata, fetele se strang prin  case pe la prietine si rude, unde vin si baietii de primprejur. Dupa credinta poporului, 24 februarie, adeca Dragobetele, este ziua in care se imparacheaza toate pasarile si animalele. Baietii si fetele au deci credinta nestramutata ca in aceasta zi trebuie ca si ei sa glumeasca, sa faca Dragobetele, dupa cum zic ei, ca sa fie indragostiti in tot timpul anului. Iar daca in aceasta zi nu se va fi intalnit fata cu vreun baiat, se crede ca tot anul nu va fi iubita de nici un baiat, si viceversa. Daca in aparenta acest obicei nu are nici o insemnatate, in fapt insa poporul tine atat de mult la el, ca nu-l lasa sa treaca fara sa nu-l sarbatoreasca. Apoi, intre fetele de la teara este atata intrecere de a fi indragostite si intre mamele lor atata bucurie cand vad ca fetele lor sunt incunjurate de dragoste nevinovata, ca de multe ori se invidiaza si chiar se naste galceava pentru aceasta, in care cea cazuta din dragoste striga celeilalte ca ea a umblat dupa farmece de si-a facut de dragoste, iar ei i-a facut, tot prin farmece, de uraciune, ca sa nu o indragosteasca baietii. In comuna Rosia din jud. Gorj aveau mai demult feciorii si fetele datina in ziua de Dragobete de a se insoti, adeca de a se infartati si a se insurati. Legatura aceasta se facea pe temeiul armoniei fratesti de mai inainte, si anume in ziua aceasta se imbratosau si, sarutandu-se, se incredintau ca nu vor cauta a se supara prin nesinceritate unul pe altul, ci din contra se vor ajuta reciproc in orice timp si la orisice nevoie".

Dragobetele se mai numeste si Cap de Primavara, iar prin unele locuri se sarbatoreste la 28 februarie sau la 1 si 25 martie. Dupa o legenda din Oltenia, Dragobete Iovan este fiul Babei Dochia. I se mai spune si Navalnicul. Se zice ca, la aceasta sarbatoare, "Dragobetele saruta fetele".

Zapada Zanelor
Se mai spune ca aceia care iau parte la aceasta sarbatoare vor fi feriti de boli peste an, mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an  imbelsugat. Dupa ce se intorceau in sat, tinerii incingeau hore, obicei pastrat pe alocuri pana astazi. Varstnicii trebuie sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului, care, de acum "se logodesc". In aceasta zi nu se jertfesc animale, fiindca s-ar strica rostul imperecherilor. Femeile obisnuiesc sa atinga un barbat din alt sat, spre a fi dragastoase si indragite tot anul. In seara dinaintea acestei sarbatori, fetele mari strang ultimele ramasite de nea, numita Zapada Zanelor, iar apa topita din omat e intrebuintata peste an pentru infrumusetare si pentru descantecele de dragoste.

Mai nou, poate din pricina vechiului sens de a (se) targui, in aceasta zi se organizeaza prin unele locuri si targul de Dragobete, care nu ar fi rau daca n-ar fi plin de kitsch-uri. Astazi, Dragobetele nu se prea mai sarbatoreste ziua, ci noaptea, in discoteci si cluburi, la fel ca Valen-tine’s Day. Dar, decat sa continue in kitsch, nu ar fi mai bine ca Dragobetele, ca multe alte sarbatori romanesti autentice, sa nu se mai tina deloc, ci sa ramana doar o amintire frumoasa din vremurile cand inca nu se vorbea de globalizare? Tinerii, mai ales tinerii, ce spun?

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă