Haiduc sau bandit?

Stefan Vasile, poreclit Terente, din comuna Carcaliu de Tulcea (sau Baldovinesti?) nascut in 1895 (sau 1896? ori 1902?), figura celebra a anilor ‘30, osciland, in perceptia publicului vremii, intre proiectia baladesca si imaginea desprinsa din avalansa de articole, de ordinul sutelor, multe reproducand comunicate ale politiei si jandarmeriei, face obiectul unei vaste lucrari in doua volume a publicistului Constantin Cumpana. De ce asemenea dimensiuni, asemenea amplitudine in tratarea unei teme tinand mai degraba de faptul divers, de senzational? Deoarece autorul intreprinde o cercetare exhaustiva – termenul nu e hazardat – a epocii in care a trait acel personaj, construind o incadrare istorica si sociologica pe cat se poate de complexa a fenomenului banditismului dintr-o zona care i-a interesat indeaproape pe scriitori de talia lui Sadoveanu, Panait Istrati ori Fanus Neagu, acel taram tinand deopotriva de mit si de realitate bizara denumit Balta Brailei. Banditism sau haiducie in secolul XX? Este intrebarea pe care ne-o punem. In vederea raspunsului, autorul cerceteaza o enorma cantitate de documente de arhiva (inclusiv de la Biblioteca Academiei Romane si Arhivele Militare Romane), carti, publicatii periodice si cotidiane, studii de etnografie, istorie si criminalistica. O atentie speciala este acordata, in capitolul intitulat "Terente, agent al Rusiei bolsevice in Romania", tulburarilor din Basarabia (1924), organizate de Komintern cu sprijinul Armatei Rosii, cunoscute sub numele de "Rascoala de la Tatar-Bunar". Era, de fapt, vorba – arata autorul – de punerea in aplicare a asa-numitului "plan Kolarov" care viza declansarea unei ample revolutii bolsevice in Romania, impartita, in planurile Kominternului, in cinci zone. Numele celebrului bandit apare in sectiunea privind Basarabia, zona a doua (unde "sunt pregatite de mai inainte depozite de munitie si ele apar ca puncte de reuniune ale prietenilor organizati, care, odata uniti cu Terente, trebuie sa inainteze spre Galati, cu scopul de a-l ocupa". In a treia zona, Dobrogea romaneasca si intreaga Silistra, unde "se concretizeaza detasamentele revoltate care, din raionul Calarasi-Silistra-Oltenita urmeaza sa faca demonstratiile la Budesti, cu scopul de a ameninta Bucurestiul. In acest raion, actiunea principala va fi desfasurata la rasarit de Fetesti, unde trebuie sa se rupa calea ferata si sa se mineze podul de peste Dunare, fapt care ar avea ca urmare izolarea tinutului de pe langa Marea Neagra de Romania. In acest raion se pune mare speranta pe lipoveni, care au fagaduit adeziunea lor si o parte au intrat chiar in detasamentele lui Terente ". Este greu de stabilit rolul exact al banditului din Baltile Brailei in ansamblul unor evenimente regizate de bolsevici (care au favorizat, de la Stalin-Koba citire, amestecul propagandei insidioase cu actele de terorism si banditism – a se vedea atacul asupra furgonului Bancii Imperiale din Tiflis), sarcina pe care autorul si-o asuma cu obisnuita-i acribie. Aparitia lucrarii "Terente" a fost, reamintim, precedata de impunatorul volum "Tragedia navei Independenta", semnalat de noi. De aceasta data, Constantin Cumpana extinde, cu rezultate mai mult decat interesante, cercetarea biografiei unui personaj pe cat de faimos pe atata de enigmatic la pasionanta reconstituire a unei agitate epoci istorice.