22.9 C
București
luni, 17 iunie 2024
AcasăSportAtletismCum a văzut Carol I transformarea României în Regat

Cum a văzut Carol I transformarea României în Regat

Primul Rege al României a lăsat un jurnal concis, în care descrie telegrafic modul în care au fost organizate ceremoniile care au marcat, în anul 1881, intrarea țării noastre cu drepturi depline în concertul european.

Membrii Familiei Regale a Româ­niei serbează în acest an 150 de ani de la fondarea Dinastiei. Toate evenimentele publice importante la care participă sunt sub semnul acestei aniversări. Însă tot în acest an, românii aniversează și 135 de ani de la proclamarea Regatului. Acest moment, petrecut în anul 1881, marca intrarea cu drepturi depline a României în concertul european. Momentul este cu atât mai semnificativ cu cât, pentru prima oară, în arena diplomatică internațională, România juca pe cont propriu. 

Dacă Mica Unire din 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan I Cuza, venirea pe tronul Principatelor Unite a lui Carol I în 10 Mai 1866, proclamarea indepen­denței în 10 Mai 1877 sau recu­noașterea acestei indepen­dențe la congresele de pace de la San Stefano și Berlin au depins cu toate de Marile Puteri, în 1881, România era suficient de puternică pentru a le notifica Marilor Puteri voința sa de a se transforma în Regat. Nimeni nu s-a opus acestui demers al României, care își cucerise independența pe câmpul de luptă. Mai mult, deși printre membrii elitei româ­nești exista o oarecare teamă față de o reacție nefavorabilă a Marilor Puteri, acestea s-au grăbit să îl felicite pe Regele Carol I pentru gestul său. Unii dintre suveranii lumii l-au decorat în semn de prețuire pe primul Rege al României. Semne de apreciere au venit din Franța, din Austro-Ungaria, dar și din îndepărtata Brazilie.

Semnificație aparte

Proclamarea Regatului a marcat profund istoria României. Momentul a fost relatat și comentat pe larg în presa vremii, atât în cea internațională, cât și în cea românească. De asemenea, există numeroase memorii ale celor care au jucat diferite roluri în acest moment, însă cele mai relevante rămân însemnările celui care a jucat rolul principal în acest eveniment: Regele Carol I. Primul Rege al României des­crie, în jurnalul său, succesiunea evenimentelor într-un stil telegrafic. Educația sa de militar l-a determinat să noteze inclusiv starea vremii. Pentru ceremoniile din 10 Mai 1881, la București au venit și fratele mai mare al Regelui Carol I, Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, împreună cu fiii săi, inclusiv cu Ferdinand, cel care avea să fie proclamat Principe Moșteni­tor, în contextul în care Regele Carol I nu avea un băiat care să îi moștenească Tronul. Ferdinand avea să devină Ferdinand I cel Loial al României, Regele care avea să desăvâr­șească opera lui Carol I și care avea să realizeze Marea Unire din 1918.

Un jurnal lapidar

Joi, 7/19 mai

Vreme frumoasă. Dimineața Stătescu la mine. Ora 1 în oraș, primit doi delegați din Berlin, Russel și Schwobich, pentru căile ferate. Ora 4 înapoi la Cotroceni. Înnorat, ploaie. Ora 5 ¼ plecat din gara Târgoviște, cu Stătescu, spre Titu. Răcoare și ploaie, ajuns într-o oră și un sfert. Ora 7 sosește trenul de la Vârciorova cu Leopold și fiii săi Ferdinand și Carlo. Cu ei Werner, Arnim, Schligen și Grobbels. Ora 9 sosirea în București, gara nouă, în gară 200 de persoane de la Cameră, Senat, Guvern etc. Conversat o jumătate de oră, cu trenul spre Cotroceni, acolo Elisabeta și Curtea la gară. Băut ceai împreună, conversat până la ora 12.

Vineri, 8/20 mai

Vreme frumoasă. Ora 8 ½ dejunat împreună, plimbat în grădină. Ora 11 D. Brătianu la mine, pentru convenția căilor ferate cu Berlinul, ordinul (Coroana României), problema Dunării. După-amiază, Liteanu îmi aduce ordinul Oldenburg cu lanț. Ora 5 cu Leopold și copiii în oraș, la Palat. Ora 6 ½ înapoi, cinat pe veranda. Seara cântat copiii germani în curte, până la 9 ½. Căile ferate sunt întrerupte în multe locuri și de aceea moldovenii nu pot veni; legătura între Mărășești și Buzău pare să se fi restabilit. Unii sunt împotriva creării unui al doilea ordin românesc. Rosetti vrea să-l dirijeze pe D. Brătianu și nu vrea să accepte.

Sâmbătă 9/21 mai

Vreme frumoasă. Promenadă în grădină cu Elisabeta, Leopold, copiii. Ora 11 Leopold primește guvernul, apoi eu am consiliu, insist să se facă ordinul Coroana României. D. Brătianu este pentru, crede numai că ar trebui amânat. După-amiază plecat cu trăsura la Palat, acolo primit la ora 5, în uniforma austriacă, pe feldmareșalul Bauer; îmi aduce o scrisoare de felicitare de la împăratul austriac, apoi mi-i prezintă pe cei trei ofițeri ai săi. Ora 6, coroanele sunt duse de către guvern, în procesiune festivă, la Mitropolie. Ora 8 ½ mare retragere cu torțe și aducerea drapelelor întregii armate la Palat. Camera a votat ordinul Coroana României. D. Brătianu a mai venit încă la ora 9 la mine.

Duminică 10/22 mai

Vremea e foarte amenințătoare, nori peste tot. Ora 8 cântă Azilul Sf. Elena. Ora 11 plecăm cu trenul special spre gara Târgoviște, cerul e foarte întunecat. Acolo primirea personalului căilor ferate, cadouri. Se formează coloana, eu călare, cu steagurile și muzica înaintea mea. Ploaie, care încetează curând. Elisabeta, într-o trăsură cu opt cai, împreună cu Leopold, Ferdinand și Carlo. O oră până la Mitropolie, după ora 12 acolo, entuziasm enorm, totul decorat minunat, urcat Dealul Mitropoliei pe jos. Mitropoliții ne întâmpină, în biserică singuri (familia) cu mitropoliții. Începerea sfințirii solemne a coroanelor, semnătură. Coloana pleacă mai departe, spre Palat. Primire a guvernului, generalul Bauer, corpul diplomatic, doamne. Procesiunea de încoronare ajunge la ora două. Primirea coroanelor în sala tronului, discursuri; al meu e salutat furtunos. Defilare a tuturor delegaților, 4.000. La ora 4 se încheie. Eu o clipă la Șosea, unde e banchetul pentru delegați. Ora 6 cinat en famille. Seara iluninație și o tură cu trăsura. Ora 11 la Cotroceni.

Luni, 11/23 mai

Dimineața ploaie. Ora 11 la Palat. Miniștri etc. Dejunat. Ora 2 procesiune sărbătorească pe boulevard, care e cu totul magnifique: 40 de trăsuri. Ia parte întregul comerț, durat două ore, vreme minunată. Ora 6 dineu de gală, generalul Bauer, Aladro (Spania), 50 de persoane. Seara teatru festiv, totul iluminat. Ploaie.

Marți, 12/24 mai

Ploaie torențială, rupere de nori. Contramandat parada, după ce trupele s-au udat până la piele. Ora 4 la Palat. D. Brătianu la mine, Slăniceanu, Cernat. După-amiază rămas în Palat. Toarnă toată ziua, distrugeri enorme provocate de ape. Podurile peste Siret, sfărâmate. Ora 6 cinat în Palat. Ora 7 plecat spre Cotroceni, foarte umed.

Miercuri, 13/25 mai

Vreme ceva mai bună, comandat parada. Ora 11 la Palat, primit guvernul. Ora 1 ½ are loc parade pe bulevard, foarte cald, defilarea durat o oră, foarte bună. Toate drapelele, enorm de multă lume pe străzi. Ora 4 primit pe feldmareșalul Bauer în audiență de plecare, îmi vorbește de problema Dunării, în care D. Brătianu nu vrea să cedeze deloc. Am decorat misiunea austriacă. Ora 5 primit pe Ducros-Aubert și pe domnii săi. Ora 6 ½ cinat. Seara Brătianu la mine. Ora 8 ½ ovații cu facle, apoi o tură prin orașul iluminat. 10 ½ la Cotroceni, eu merg cu Leopold, Elisabeta cu copiii.

Joi 14/26 mai

Vreme ploioasă. Dimineața miniștri, apoi cu Leopold și copiii. După-amiaza, audiențe. Seara cinat pe verandă. În Sinaia ploaie torențială, nu se poate construi.

Cele mai citite

Nu te teme, Babasha!

La sfârșitul săptămânii trecute, cântăreții de rock alternativ Coldplay au umplut de două ori Arena Națională. Chris Martin, liderul trupei britanice, a avut inițiativa...

Huzurul din bani publici pentru pseudo vătaful masonilor, plagiatorul Radu Bălănescu

Plagiatorul Radu Ninel Bălănescu a rămas în continuare vătaful masonilor din România, chiar dacă scriptic nu este la butoane și continuă să fie...
Ultima oră
Pe aceeași temă