41: Claudius este confirmat Impărat de Senatul Roman
1494: Regele Alfonso II îi succede tatălui său pe tronul regatului Napoli
1533: Henric al VIII-lea al Angliei se căsătoreşte în secret cu cea de-a doua soţie, Anne Boleyn
1554: Data oficială a fondării oraşului Sao Paolo din Brazilia
1755: Împărăteasa Elisabeta I semnează înfiinţarea, la Moscova, a primei universităţi din Rusia
Lomonosov, una dintre cele mai proeminente figuri ale intelectualităţii ruseşti din toate timpurile, a fost un titan al secolului XVIII, interesele sale ştiinţifice variind de la istorie, retorică, artă şi poezie, până la mecanică, chimie şi mineralogie. Mihail Lomonosov este cel care îi sugereaza contelui Shuvalov într-o scrisoare ideea înfiinţării unei universităţi la Moscova. Favorit al ţarinei Elisabeta Petrovna, contele Shuvalov era patron al artelor şi ştiinţelor şi a susţinut ideea lui Lomonosov în faţa Elisabetei I.
Decretul de înfiinţare (foto 1) a fost semnat în ziua în care se serbează Sf. Tatiana, conform calendarului ortodox rusesc.
Potrivit planurilor lui Lomonosov, Universitatea de Stat din Moscova avea iniţial trei facultăţi. Prima etapă academică se realiza obligatoriu la Facultatea de Filozofie. Studenţii se puteau apoi specializa şi urma cursurile avansate ale acestei facultăţi, sau puteau urma cursurile Facultăţii de Drept sau pe ale celei de Medicină.
Spre deosebire de alte ţări europene, Universitatea din Moscova nu cuprindea şi o facultate de teologie, de vreme ce în Rusia funcţiona deja un sistem educaţional special pentru studii teologice.
Universitatea moscovită a jucat un rol esenţial în popularizarea ştiinţei în Rusia ţaristă, fiind deschisă oricărei categorii sociale (cu excepţia iobagilor) încă de la înfiinţarea ei, în vreme ce profesori ai universităţii au realizat manuale pentru învăţământul secundar.
În 1940, la aniversarea a 185 de ani de existenţă, Universitatea de Stat din Moscova ia numele fondatorului său, Mihail Vasilievici Lomonosov.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 5000 de studenţi, instructori, profesori şi angajaţi ai Universităţii au fost înrolaţi, dintre aceştia peste 1000 fiind decoraţi (7 au primit cea mai înaltă distincţie de război sovietică, aceea de Erou al Uniunii Sovietice). În memoria celor peste 3000 de membri ai universităţii căzuţi în timpul războiului a fost ridicat, în 1975, un monument comemorativ în incinta campusului.
Universitatea Lomonosov de Stat din Moscova, reconstruită în anii ’50, se întinde astăzi pe o suprafaţăde 100 de hectare şi cuprinde peste 1000 de clădiri, unde studiază peste 40.000 de studenţi. Biblioteca universităţii moscovite este una dintre cele mai mari din Rusia, numărând circa 9 milioane de volume, dintre care peste 2 milioane scrise în limbi străine.
Printre personalităţile cunoscute la nivel mondial ce au absolvit cursurile Universităţii de Stat din Moscova se numără:
Laureaţi ai premiului Nobel: Ilya Frank – fizică, Lev Landau – fizică, Andrei Saharov – fizică nucleară, Mikhail Gorbaciov – Premiul Nobel pentru Pace
Politicieni: Yevgeny Primakov – Prim ministru al Rusiei între 1998-1999, Ion Iliescu, Antonio Maria Costa – Secretar General al BERD între 1992-2002
Personalităţi culturale: Mihail Lermontov – poet, Ivan Turgheniev – scriitor (nuvelele sale au fost prima oară publicate de Universitatea de Stat din Moscova
În Rusia se sărbătoreşte în fiecare an, pe 25 ianuarie, Ziua Studenţilor.
1775: Americanii montează bateriile de tunuri pe locul unde astăzi se află Gun Hill Road din Bronx, pentru a lupta împotriva britanicilor. Marchează încheputul Războiului de Independenţă, ce se va finaliza cu fondarea Statelor Unite ale Americii
1799: Este acordat primul patent american pentru maşina de însămânţat a lui Eliakim Spooner din Vermont
1802: Napoleon Bonaparte este ales preşedinte al Republicii Cisalpine (Italia)
1856: Bătălia de la Seattle; între colonişti şi amerindieni
1858: Este interpretat pentru prima oară Marşpul Nupţial al lui Mendelssohn, la ceremonia de nuntă a fiicei Reginei Victoria, când a fost încoronată şi prinţesă a Prusiei
1864: A fost inaugurat Spitalul Colentina din Bucureşti
1881: Thomas Edison şi Alexander Graham Bell fondează Compania Oriental Telephone
1890: Ia nastere, la Chicago, Liga Naţionala Afro-Americană
1905: Este descoperit, în Africa de Sud, cel mai mare diamant din lume, denumit Cullinan (3106 carate)
Descoperirea celui mai mare diamant brut din lume s-a facut absolut întâmplator, în timpul unei inspecţii de rutină efectuate de Frederick Wells, superintendentul Minei Premier din Africa de Sud.
La o adâncime de 18 picioare (circa 5.5 metri), el observă o reflexie de lumină pe peretele minei, la o înâlţime de câteva picioare.
Deşi iniţial a crezut că este vorba despre o bucată mare de sticlă, evaluarea ulterioară a demonstrat că este vorba despre un diamant de 3106 carate (o greutate de aproximativ 600 de grame).
Diamantul botezat în numele fondatorului minei, Sir Thomas Cullinan, este vândut guvernului din Transvaal, provincie a Imperiului Britanic.
Asigurat pentru o valoare de 1.25 milioane de dolari, diamantul va fi trimis la Londra, drept cadou la cea de-a 66-a aniversare a Regelui Edward VII, pe 9 noiembrie 1907.
Cele 9 bucăţi mai mari, tăiate şi şlefuite de compania Diamond Co. din Amsterdam, vor deveni fie piese din Bijuteriile Coroanei Britanice fie vor rămâne în posesia membrilor casei regale.
Cea mai mare bucată, Cullian I, cunoscută sub numele de Steaua Africii, are 76 de faţete, 530.2 carate şi este încastrată ca piesă independentă în Sceptrul Regal. Cullian II (317.4 carate) va intra în componenţa coroanei imperiale britanice.
Steaua Africii este al doilea cel mai mare diamant şlefuit din lume (după „Golden Jubilee”, un diamant de 545.67 carate, şlefuit dintr-un diamant brut de peste 700 de carate, descoperit în 1987, de asemenea în Mina Premier.
A fost dăruit Regelui Thailandei, cu ocazia jubileului de aur, adică a celei de-a 50-a aniversări de la încoronarea sa).
„Steaua Africii” poate fi admirată în Turnul Londrei, alături de celelalte bijuterii ale Coroanei.
Celelalte bucăţi din diamantul Cullian (peste 100 de bucăţi, din care cele 9 mai mare) au fost şlefuite pentru a realiza bijuterii aparţinând Casei Regale Britanice.
De exemplu, Cullinan VI este purtat de Regina Elisabeta a II-a ca piatră pe un colier de diamante si smaralde.
1910: Copiii promovează iniţiativa plantării de copaci în Ierusalim
1915: Este inaugurat serviciul telefonic transcontinental (între New York şi San Francisco)
1918: Rusia este proclamată Republica Sovietelor
1919: Este fondată Liga Naţiunilor
1924: Încep primele Jocuri Olimpice de Iarnă în Franţa, la Chamonix
1940: Naziştii decid construirea ghetoului evreiesc de la Lodz, Polonia
1949: Are loc prima ceremonie a Premiilor Emmy Awards: câştigă Shirley Dinsdale & Pantomime Quiz (KTLA)
1951: Naţiunile Unite încep contraofensiva militară în Coreea
1955: Rusia încheie oficial starea de război cu Germania
1961: Are loc prima conferinţă de presă prezidenţiala transmisă live (JFK)
1961: Este lansată productia „101 Dalmaţieni” a lui Walt Disney
1964: Este lansat balonul-satelit „Echo II”, prima experienţă comună sovieto-americană pentru studierea Cosmosului
1970: Are loc premiera serialului M*A*S*H
1971: Himachal Pradesh devine cel de-al 18-lea stat al Indiei
1971: Are loc lovitura militară de stat in Uganda, sub conducerea lui Idi Amin Dada
1974: Christian Barnard realizează primul transplant de inimă, fără scoaterea celei vechi
1980: Guvernul olandez lansează cererea de boicotare a Jocurilor Olimpice de Vară de la Moscova
1980: Paul McCartney este eliberat din închisoare la Tokio şi deportat
1983: Criminalul nazist de razboi Klaus Barbie este arestat în Bolivia
1990: Dezastru aviatic – zborul Avianca 52 ramane fără combustibil şi se prăbuşeşte în Cove Neck (statul New York), ducând la moartea a 73 de persoane
1990: Începe cel mai puternic uragan înregistrat vreodată în Europa de Vest; va lovi partea de nord a continentului o zi mai târziu
1993: Puerto Rico stabileşte limba engleză a doua limbă oficială în stat, după limba spaniolă
2004: Roverul Opportunity aterizează pe suprafaţa planetei Marte, într-un mic crater pe platoul Meridiani Planum
2011: Începe revoluţia egipteană, printr-o serie de demonstraţii de strada, marşuri, revolte, greve, acte de nesupunere civică şi lupte de stradă, simultan în Cairo, Alexandria şi alte orase din Egipt
NASTERI CELEBRE
1736: Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom italian (d. 1813)
1874: William Somerset Maugham, prozator, dramaturg şi scenarist de film britanic (d. 1965)
Printre cele mai cunoscute cărţi ale sale se numără: „Pe muchie de cuţit”, „Liza din mahalaua Lambeth”, „Magul”, „Robie”, „Plăcerile vieţii”, „Vila de pe colină”, „Vălul pictat”.
Piese de teatru: The Theatre, Lady Frederick, Jack Straw, Al zecelea om
Dintre scenariile de film amintim: „Ţara făgăduinţei” (The Land of Promise – 1917), „Magicianul” (The Magician – 1926), „Pe muchie de cuţit” (The Razor’s Edge – 1946 şi The Razor’s Edge – 1984), Julia (Being Julia – 2004).
Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi jucaţi dramaturgi englezi, iar după opinia colegilor de breaslă, poate uşor invidioşi, a fost şi cel mai bine plătit pentru piesele sale.
Şi-a pierdut ambii părinţi la 10 ani şi a fost crescut de un unchi. A refuzat să devină avocat, optând pentru medicină, însă a abandonat studiile după succesul primei sale piese de teatru, „Liza din mahalaua Lambeth”.
A avut o viaţă personală destul de agitată, după ce a devenit amantul soţiei unui magnat din industria farmaceutica, Henry Wellcome.
Până la urmă s-a căsătorit cu Syrie Wellcome, în 1917, de care a divorţat 12 ani mai târziu.
În timpul Primului Război Mondial a fost, pe rând, şofer pe o ambulanţă, agent secret, spion în Rusia.
Al doilea Război Mondial l-a petrecut, în mare parte, la Hollywood, unde a încercat să îi convingă pe americani să-i ajute ţara de origine, aflată sub asediul germanilor.
1882: Virginia Woolf, scriitoare britanică (d. 1941)
1911: Alexandru Bârlădeanu, nomenclaturist comunist, preşedinte al Senatului României după 1989 (1990-1992) economistul, membru al Academiei Române (d. 1997)
1931: Ion Hobana, prozator, eseist şi traducător român
1942: Eusebio, fotbalist portughez (d. 2014)
Citeşte şi: A murit Eusebio, legenda fotbalului portughez!
Citeşte şi: Mister Schwartz, bănăţeanul care l-a antrenat pe Eusebio
1944: Ion Dolănescu, interpret român de muzică populară (d. 2009)
DECESE CELEBRE
1935: Vasile Suciu, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române, cel mai de seamă teolog al Bisericii Unite din România (n. 1873)
Născut la 13 ianuarie 1873, la Copăcel, judeţul Făgăraş, într-o familie de ţărani fruntaşi. Elev la liceul din Blaj. Excepţional la matematici, astfel încât, la examenul de maturitate, preşedintele comisiei, un profesor de institut politehnic din Budapesta, l-a sfătuit să urmeze o facultate inginerească, oferindu-i o bursă.
A ales teologia, la colegiul „De Propaganda Fide” de la Roma. Profesor, apoi, la Seminarul teologic din Blaj şi prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieţi şi bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane.
A intrat în politica militantă, ca membru al Partidului Naţional Român.
A fost trimis la Roma de mitropolitul Victor Mihali de Apşa, unde a înaintat memoriul de protest al Bisericii Române Unite şi a stăruit pe lângă dicasteriile papale pentru a împiedica realizarea înfiinţării episcopiei greco-catolice maghiare a Hajdu-Doroghului.
În ianuarie 1918, după moartea mitropolitului Victor Mihali de Apşa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitualar. În calitate de girant al Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş, cu toate riscurile unei slujbe atât de înalte, a primit preşedinţia Consiliului Naţional de la Blaj şi a luat jurământul tuturor subalternilor săi. Mai multe despre Vasile Suciu, pe web-site-ul Bisericii.
1947: Al Capone, cel mai faimos gangster american, supranumit „Cicatrice” (Scarface). A dominat crima organizată în Chicago din 1925 până în 1931 (n. 1899)
1990: Ava Gardner, actriţă americană de film (n. 1922)
2004: Fanny Blankers-Koen, atletă olandeză, cvadruplă campioană olimpică la Jocurile Olimpice din 1948
2012: Emil Hossu, actor român la Teatrul Nottara din Bucureşti; a jucat în numeroase filme, printre care „Toamna bobocilor”, „Iarna bobocilor”, Accident”, „Cel mai iubit dintre pământeni” şi „Balanţa” (n. 1941)
