La 25 martie, cu noua luni inainte de Craciun, este sarbatorita Buna Vestire, clipa inceputului sau a conceperii, cand Fecioara este anuntata de Ingerul Gabriel ca poarta deja Duh Sfant in pantece si deci il va naste pe Fiul Domnului. Momentul este sacru fiindca incalca randuiala biologica si realizeaza rodirea fara contact trupesc. Ingerul ii apare si lui Iosif pentru a o lua pe Maria si a nu se mai atinge de ea. Conceperea Domnului sta deci sub semnul Cerului. Fecioara este deplin smerita si, cum spune Evanghelia, se lasa umbrita de Cel prea Inalt.
Umbra coborata asupra ei simbolizeaza tocmai rodirea mai presus de fire. Cu sase luni inainte, verisoara ei, Elisabeta, femeie batrana, rodise la randu-i nefiresc si avea sa-l nasca pe Ioan Botezatorul sau Inainte Mergatorul. Din perspectiva strict profana este ceva absurd, incomprehensibil. Paganii nu pot intelege asa ceva si nu vor intelege. Totusi, este foarte interesant ca aceasta mare sarbatoare crestina ascunde o sumedenie de credinte populare, care de care mai incifrate. Prezentam o parte dintre ele.
Aceasta zi se mai numeste Blagovestenia si Ziua Cucului. Pe de alta parte, este evident ca locuitorii din zona temperata leaga sarbatoarea si de sosirea pasarilor calatoare, care vestesc si sosirea primaverii astronomice. Dintre toate aceste pasari se remarca imediat cucul, mai ales prin glasul lui frumos. De aceea, primul sau cantec, ce are loc de obicei la Buna Vestire, e asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, bine hraniti si cu bani in buzunare.
Daca primul cantec al cucului e auzit pe nemancate, in partea stanga sau in spatele omului, este semn de rau augur, cum se vede si din aceste versuri populare: "Cucu-n spate mi-a cantat / si moartea m-a sagetat!". Cu alte versuri, flacaii si fetele il intreaba pe cuc cat mai au pana la casatorie: "Cucule, voinicule, / Cati ani imi vei da / Pan’ m-oi insura (marita)?" Tacand cucul, cei ce intreaba se bucurau, iar daca acesta canta, se intristeaza, fiindca fiecare glas inseamna un an de asteptare.
Capul cucului este considerat unul dintre cele mai sigure baiere de facut farmece; de aceea, fetele il ucid si ii taie capul, punandu-l in san atunci cand merg la joc, crezand ca face ca ele "sa fie dorite si asteptate cum e cucul"! Tot asa, creanga pe care a cantat cucul de Buna Vestire e taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, cu nadejdea ca fllacaii nu le vor trece cu vederea. In Bucovina, cei atinsi de dragoste cred ca se vindeca ungandu-se in dreptul inimii cu untura de cuc!
Se spune ca de Buna Vestire se dezleaga limba tuturor pasarilor cantatoare, mai ales a cucului, care toata iarna a fost uliu, iar la Buna Vestire se preface iarasi in cuc. Iar cucul, cum soseste si i se dezleaga limba, indata incepe a canta, si canta necontenit de la Buna Vestire pana la Sanziene sau pana la San-Petru, cand se ineaca cu orz si, neputand canta mai mult, se preface iarasi in cuc, astfel petrecand peste iarna pana la viitoarea Buna Vestire.
Cand aud cucul cantand pentru prima oara in acel an, oamenii il mai intreaba si cat mai au de trait: "Cucule, / Puiucule, / Cati ani imi vei darui / Pana cand eu voi muri?" Apoi, numarand glasurile, fiecare glas e socotit drept un an.
Daca la Buna Vestire vine mai multe berze deodata, aatunci primavara va fi furtunoasa si ploioasa. Bucovinenii spun ca, daca vezi intaia oara numai o randunica, toata vara vei fi singur; daca vezi mai multe deodata, atunci toata vara vei fi intovarasit de cineva. La fel, se mai spune ca atunci cand vezi prima oara randunele e bine sa te speli iute pe obraz cu apa sau cu lapte, ca sa nu capeti pe fata pete, bureti sau negi. Pentru aceasta, fetele cu alune pe obraz, cand vad randunele intaia oara, arunca tarana in sus ori se spala pe obraz, spunand: "Duca-se alunele mele / Pe penele tale!" Unii ardeleni cred si spun ca atatea cate randunele vezi mai intai cu atati oameni vei fi pe Lumea Cealalta, intelegandu-se ca in Rai. Tot asa, cand vezi randunele pentru prima data, e bine sa stai in loc si sa sapi sub piciorul drept, ca vei afla un carbune, cu care apoi poti scapa oricand de friguri, daca il bei cu apa.
Romanii socotesc Buna Vestire o sarbatoare la fel de mare ca Pastele. De aceea, e mare pacat sa lucrezi de Buna Vestire, atat de grav ca, de pilda, daca macina cineva in aceasta zi, si din malaiul macinat face mamaliga, iar mamaliga o arunca apoi in apa, pestii nu o mananca; iar daca ia malai de acela si il presara pe vreun pom sau copac, atunci arborele se si usuca. Buna Vestire e asa de sfanta incat, daca iese vreun pui din gaoace in decursul ei, nu e nimic de el. Mai mult, daca in aceasta zi se oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci ouale respective nu sunt bune de pus sub closti, fiindca nu ies pui cumsecade din ele.
Nimeni nu trebuie sa se certe in aceasta zi, caci e de rau.
Se spune ca precum va fi timpul la Buna Vestire, asa va fi si in ziua de Paste. Daca in ziua de Buna Vestire se arata Soarele de dimineata, atunci porumbul cel dintai semanat va fi frumos; daca se arata Soarele abia spre seara, atunci porumbul semanat mai tarziu va fi cel mai frumos. Daca in ziua de Buna Vestire s-a ridicat ceata inainte de rasaritul Soarelui, cu cat mai repede de dimineata, cu atat de timpurie va fi si primavara. Daca in aceasta zi bolboroseste oaia in iarba, e semn ca vara va fi manoasa. Crezand ca de acum inainte va fi mai cald si mai frumos, ciobanii se suie pe stogul cu fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga, fiindca iarba e inverzita si ei au acum pe unde sa-si pasca oile. Intr-acestea, in ziua de Buna Vestire este obiceiul de a bea apa cu frunza de brustur, spre a arata marimea caldurii de primavara si a scoate la pascut toate vitele, boii, caii, porcii s.a.
Tot in aceasta zi se scot si stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii; iar inaite de a se scoate trebuie sa umble un copil mic in pielea goala cu o lumanare de la Inviere imprejurul lor, ca sa le mearga bine. In zorii zilei de Buna Vestire se inconjoara casa cu tamaie, ca sa nu se apropie nici un sarpe veninos de casa. Tot in aceasta zi se fac, prin unele locuri, focuri prin livezi, ca si in ziua de Alexii, ca sa rodeasca pomii.
Ardelenii afuma in dimineata de Buna Vestire pomii cu tamaie si pleava de canepa, pana a rasari Soarele, caci asa vor fi scutiti de insecte daunatoare peste an. Tot prin Ardeal, fiecare familie face rost in seara dinaintea Bunei Vestiri de niste clopotei, chibrite si tamaie; a doua zi, in zori, cine din familie se trezeste mai devreme ia o oala cu jar, in care pune tamaie, si iese afara ca sa inconjoare cladirile de trei ori si a afuma vitele. In acest timp face larma cu clopoteii legati la picioare.
Apoi merge la pomi si, facand sub ei focuri mici, incearca sa afle care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se pare ca n-ar rodi il atinge de trei ori cu taisul securii, zicand: "Daca nu rodesti, te tai!" Acel pom, ingrozit de consecintele zicerii, se crede ca sigur va rodi. Atunci se face si focul in gradina si se afuma pomii, iar in unele locuri se afuma si plugul si vitele de jug. Unele bucovinence fac in zorii acestei zile foc in ograda, inaintea usii, punand alaturi paine, sare si o cofa cu apa ca sa se incalzeasca ingerii, sa manance si sa bea apa. Painea si sare ramase le dau apoi de pomana. Prin alte locuri, se scot si toate straiele prin curte, la aer, ca sa se curete de miasmele de iarna si apoi sa se puna bine peste vara, ca sa sa nu mucezeasca. In ziua de Buna Vestire, femeile strang omat si intrebuinteaza apa de la el ca leac pentru durere de cap si pentru cei loviti "de Dansele".
Bolnavul se spala cu aceasta apa si posteste trei miercuri, astfel: intaia miercure din Postul Mare, cand se imprastie Ielele sau cand isi pun Milostivele cununa, miercurea intai dupa Paste si miercurea intai dupa Duminica Mare sau Rusalii. In Banat, toti cei din casa isi spala in ziua de Buna Vestire trupul cu apa de la zapada impotriva puricilor.
Tot prin Banat se stropesc mai intai casele cu apa din neaua topita, sau si cu apa neinceputa de la rau si apoi femeile, in pielea goala, matura cu o piele crapata, descantand: "Hei, boi negri! / Ca eu m-am sculat, / Cu matura v-am maturat / si departe v-am aruncat: / Sub braduti marunti, / Sub poale de munti!" Prin "boi negri" se inteleg puricii!
In aceasta zi e si dezlegare la peste, si fiecare roman, chiar si cel mai sarac, cauta sa-l aiba de mancat, nu numai ca sa se hraneasca, ci si sa fie sanatos ca pestele peste an. Se spune ca, daca vrea sa fie cineva pescar bun peste an, e bine sa se duca in ziua de Buna Vestire la biserica, sa ia anafura de acolo si sa mearga apoi la peste. si care peste il va prinde mai intai, sa-i puna o firimitura de anafura in gura si sa zica: "Du-te! si cu cati te vei intalni, spune-le la toti sa vina la mine!". Astfel,tot anul va veni de la balta cu traista plina. De asemenea, cine vrea sa fie vanator bun sa se duca la biserica in ziua de Buna Vestire si, dupa ce ia o faramitura de anafura, sa mearga cu ea, sa faca intr-un pom o scobitura si sa o puna acolo; apoi sa tinteasca din departare asupra ei. Puscatura va nimeri in anafura cu siguranta, din care "va curge sange"! Apoi tot anul va fi puscas bun. Dar acesta e un mare pacat si mai nimeni nu il incearca!
