În data de 9 mai 2013 se împlinesc 136 de ani de cand România şi-a câştigat independenţa. Atunci, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României.
Cel care a citit Declaraţia de Independenţă a României în Adunarea Deputaţilor este Mihail Kogălniceanu. România a semnat, în data de 4 aprilie 1877, Convenţia cu statul rus în contextul în care în Balcani se prefigura conflictul dintre Imperiul otoman şi cel Ţarist.
Citeşte şi Bucureştenii sărbătoresc cu sarmale Ziua Europei
Mai exact, în calitate de ministru de Externe în Guvernul Ion Brătianu (primăvara-vara 1876, şi apoi din nou din aprilie 1877 până în noiembrie 1878), Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, ocazie cu care ţara şi-a declarat independenţa.
Împreună cu Rosetti şi Brătianu, a susţinut trecerea trupelor ruseşti prin ţară şi, în aprilie 1877, l-a convins pe Carol să accepte alianţa cu Rusia, contrar sfatului iniţial al Consiliului de Coroană. În această chestiune, el a cerut sfatul Franţei care, deşi aflată într-o perioadă de frământări politice, era încă una din puterile ce supervizau România.
Louis, duce Decazes, ministrul de externe francez, a refuzat să-i dea un răspuns ferm şi a arătat că, dacă România se alătură taberei ruseşti, puterile nu-i vor mai oferi protecţie. Kogălniceanu a luat la cunoştinţă şi şi-a exprimat speranţa că Franţa îi va susţine ţara în momentul decisiv.
Citeşte şi Încă O ZI LIBERĂ pentru români? Ziua de 9 mai ar putea deveni SĂRBĂTOARE LEGALĂ
Discursul său din 9 mai 1877 din faţa Parlamentului a arătat că Guvernul român consideră că ţara a renunţat la suzeranitatea otomană. A doua zi, Parlamentul a votat declaraţia de independenţă, pe care principele Carol a acceptat-o.
În anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obţine recunoaşterea independenţei de către toate statele europene şi a afirmat că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cât mai rapidă a agenţiilor diplomatice şi consulatelor străine din Bucureşti în legaţii”.
Independenţa României, ca şi independenţa Serbiei şi a Muntenegrului, precum şi unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute prin Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) şi prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).
Data de 9 mai ar putea deveni zi liberă daca un proiect de lege, depus de deputatul PSD Bogdan Diaconu, va trece de Parlament. Social-democratul a propus ca ziua de 9 mai sa fie declarata Ziua Independenţei Naţionale a României, sărbatoare naţională legală, zi nelucrătoare, dar şi Ziua Parlamentului României
