Deputatul PSD Bogdan Diaconu a propus interzicerea finanţării din străinătate a ONG-urilor care se implică în politică. Propunerea a provocat deja controverse pentru că, dacă ar fi aprobată, ar lăsa autorităţilor o marjă largă de acţiune în selectarea fundaţiilor care nu primesc bani din străinătate.
Propunerea legislativă prevede că acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă pentru ONG-uri, alte entităţi non-profit sau persoane fizice care desfăşoară activităţi politice sau sprijină partidele în mod direct sau indirect. De asemenea, acceptarea donaţiilor din străinătate este interzisă şi în cazul în care membrii din conducerea ONG sau a altor entităţi non-profit fac parte din conducerea partidelor.
Noul proiect a provocat deja controverse pentru că lasă autorităţilor o marjă destul de largă pentru a interzice finanţările din străinătate, inclusiv în cazul unor ONG-uri care sprijină “indirect” partidele.
Am încercat să aflăm care sunt motivele iniţiatorului şi cum vor decide autorităţile ce fundaţii au dreptul să primească bani din străinate şi care nu. Deputatul PSD susţine că există politicieni care folosesc fundaţiile drept “paravan” pentru finanţare externă, în condiţiile în care legea prevede că partidele nu pot primi bani din străinătate.
„Demersul l-am iniţiat o dată cu apariţia informaţiei privind finanţarea de către Ungaria a unor ONG-uri patronate de Laszlo Tokes”, susţine deputatul PSD pentru “România liberă”.
Bogdan Diaconu recunoaşte, însă, că legea va afecta şi fundaţiile apropiate PDL şi zonei de dreapta. “Ştiind însă că fundaţiile «Hanns Seidel» şi «Konrad Adenauer» au susţinut PDL-ul şi pe liderii săi în diferite forme, se pune întrebarea dacă avem de-a face cu contribuţii civice sau cu influenţe politice“, a comentat Bogdan Diaconu. El a menţionat, de asemenea, că Fundaţia Creştin-Democrată, condusă de Teodor Baconschi, beneficiază de sprijin financiar din Germania.
“Politica României trebuie decisă de români. Vreau să oprim astfel posibilitatea de a lăsa destinul poporului român să fie influenţat de finanţări străine”, este convingerea deputatului PSD.
Cum se poate, însă, face distincţia între o fundaţie care face politică şi una care nu se implică într-un astfel de demers?
În viziunea deputatului PSD, controlul ar urma să fie făcut de Curtea de Conturi, care ar trebui să distingă între acţiunile civice şi cele cu carcateruli politic.
“Este simplu. Dacă Fundaţia Creştin-Democrată organizează un simpozion iar participanţii sunt doar de la Partidul Mişcarea Populară, lucrurile sunt evidente, este o acţiune politică”, crede deputatul PSD.
Însă, o asemenea interpretare lasă în zona gri o serie de seminarii organizate în România de orice fel de fundaţie cu finanţare din străinătate, pe teme generale cum ar fi statul de drept. Nu întotdeauna prezenţa invitaţilor depinde de organizatori – politicienii din USL pot refuza invitaţia unei fundaţii pe care o consideră apropiată de PDL.
“Legea nu se va aplica ONG-urilor care nu sunt implicate politic. Un ONG care este cu adevărat independent nu va organiza dezbateri în care să fie prezenţi politicieni dintr-o singură parte”, dă asigurări Bogdan Diaconu.
Guvernul trimite decizia la Parlament
Guvernul condus de premierul Victor Ponta a evitat să emită un punct de vedere în privinţa proiectului de lege. “Parlamentul decide”, a fost răspunsul Executivului în şedinţa din 30 iulie, când Guvernul a avizat negativ alte 17 proiecte ale unor parlamentari. Punctul de vedere al Guvernului nu este obligatoriu pentru Parlament, dar, în practică, un aviz negativ al Guvernului înseamnă “îngroparea” unui proiect.
Opoziţia acuză că USL încearcă să-şi subordoneze societatea civilă. “USL îşi propune, prin această manevră, promovată în perioada estivală, să sufoce şi să anexeze, prin condiţionări financiare exclusiv interne, o parte esenţială din viaţa sectorului non-guvernamental”, a opinat vicepreşedintele PMP, Teodor Baconschi.
Opinii pro şi contra
Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, crede că proiectul nu va rezolva problema invocată de iniţiator – cea a finanţării extremiştilor maghiari, care vor putea primi bani ca persoane particulare. “În schimb, legea riscă să afecteze alte ONG-uri. Proiectul face referire la implicarea politică indirectă – poate şi oricine poate intra în această categorie, inclusiv ONG-uri din domeniul social”, crede Cristian Ghinea. “Este o prostie, inspirată de gândirea lui Putin”, susţine Ghinea.
El consideră că aspectul cel mai îngrijorător nu este iniţiativa unui deputat PSD, ci faptul că Guvernul nu a respins proiectul de lege şi l-a trimis Parlamentului.
În schimb, Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, este de acord cu modificarea legislaţiei. “În principiu, este corect. Din moment ce finanţarea externă a partidelor nu este permisă, nu este normal ca finanţarea activităţilor politice să fie permisă unor fundaţii care primesc fonduri din străinătate”, afirmă Adrian Moraru.
“Eu nu mă simt cu musca pe căciulă, nu am ajutat nici un partid”, spune Adrian Moraru. El consideră că România este o ţară democratică şi nu trebuie să pornim de la premisa că autorităţile vor abuza de noua lege.
Preluat de Vocea Rusiei
Iniţiatorul proiectului de lege are 33 de ani şi a debutat în politică în PSD, fiind consilier local în Primăria Sectorului 6 între 2004 şi 2008. În 2009 a plecat la PC unde a devenit vicepreşedinte, iar relaţia bună cu Cristian Popescu Piedone i-a permis să ajungă consilier local la Primăria Sectorului 4. A părăsit PC în urma unor neînţelegeri cu Dan Voiculescu privind candidatura pe listele parlamentare. Bogdan Diaconu este un apropiat al ministrului Tineretului şi Sportului, Nicu Băniciou.
Numele lui Bogdan Diaconu a devenit cunoscut în politica românească după ce punctele sale de vedere au apărut, în mod sistematic, în “Vocea Rusiei”. Diaconu susţine, însă, că nu are nici o colaborare cu publicaţia respectivă care pur şi simplu îi preia punctele de vedere. “Au preluat articole deale mele de pe blog sau comunicate de presă. Nu am cum săi opresc, probabil că în baza de date pentru trimiterea comunicatelor există şi ziarişti care colaborează cu această publicaţie. Eu nu am nici un amestec, am mai fost întrebat dacă e vreun contract, nici vorbă”, susţine Diacoanu. El a adăugat că, anul trecut, în timpul referendumului pentru demiterea preşedintelui a dat un interviu pentru publicaţia respectivă, primind întrebările pe mail.
Modelul Putin
În Rusia, autorităţile au declanşat acţiuni împotriva a 215 ONG-uri care au refuzat să se înscrie ca „agenţi străini”. Duma de Stat a aprobat, anul trecut, o lege prin care organizaţiile neguvernamentale, finanţate din străinătate, devin „agenţi străini”.
Toate aceste ONG-uri sunt obligate să predea un raport asupra activităţilor şi un bilanţ financiar de două ori pe an.
Cine nu se conformează va plăti amenzi de 153.000 de dolari sau este pasibil de condamnare la doi ani de închisoare.
