22.1 C
București
miercuri, 19 iunie 2024
AcasăSport4 puncte sensibile ale legii votului prin corespondenţă

4 puncte sensibile ale legii votului prin corespondenţă

Pe ultima sută  de metri, parlamentarii grăbesc votul pentru diaspora însă, varianta adoptată de comisia electorală ridică unele semne de întrebare, atât în privința conținutului, cât și în privința posibilității de a se aplica începând din 2016.

Comisia de cod electoral a avizat, ieri, proiectul legii votului prin corespondență, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pe baza principiilor discutate cu partidele politice. Dezbaterile efective au început la zece luni după ce zeci de mii de români din străinătate nu au reușit să își exercite dreptul de vot la scrutinul prezidențial din 2014.

Legea se adresează cetățenilor români cu drept de vot, care au domiciliul sau reședința în străinătate. Legea reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondență, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților (2016), pentru președinția României (2019) și pentru europarlamentarii români (2019). Aici apare un prim semn de întrebare, deși liderii partidelor susțin, cu excepția UDMR, că legea se poate aplica prima dată la alegerile parlamentare din 2016.

Însă, Curtea Constituţională (CCR) a stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului. Aplicarea din 2016 va fi 100% sigură doar dacă proiectul va fi adoptat până în noiembrie – ceea ce presupune votul Senatului (prima Cameră sesizată), al Camerei Deputaților (for decizional), o eventuală contestație la CCR și promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.

De când se aplică legea

Dacă adoptarea va veni după noiembrie, atunci aplicarea proiectului de anul viitor va fi în pericol. Acesta se poate aplica în 2016 dacă partidele se înțeleg să nu îl conteste la CCR, variantă puțin probabilă, în condiţiile în care opoziția UDMR este de notorietate. Dacă legea ajunge pe masa CCR, verdictul va fi pe muchie de cuțit.  Doi experți pe zona de constituționalitate, care nu au vrut să fie citați, au interpretat, diferit, acest scenariu. Unul dintre ei a susținut că legea poate fi aplicată în 2016, pentru că ar conține doar o extindere a dreptului de vot, și nu o schimbare a sistemului electoral, celălalt susține că termenul nu poate fi devansat și legea ar intra în vigoare în februarie 2017 (adică după alegerile parlamentare din 2016).

De fapt, dacă PSD, partid care deține majoritatea, ar fi dorit aplicarea 100% a legii în 2016, ar fi sprijinit adoptarea unuia dintre cele patru proiecte deja depuse, între septembrie 2013 și martie 2015, două de către PMP, două de către PNL, care au fost fie respinse, fie amânate. În realitate, PSD nu a sprijinit proiectul pentru că alegătorii din diaspora nu votează, de regulă, cu social-democrații. Solicitarea liderului PSD, Liviu Dragnea, lansată la începutul lunii septembrie, ca AEP să elaboreze, pe ultima sută de metri, un proiect de lege a fost, practic, o nouă amânare. Acum PSD pozează în susţinător al proiectului, accelerat din momentul în care Gabriel Vlase (PSD) l-a înlocuit în fruntea comisiei pe Mihai Voicu (PNL).

Ce înseamnă înscrierea în Registrul Electoral

Una dintre prevederile controversate se referă la perioada de înscriere în Registrul electoral, pentru a putea vota prin corespondență. La alegerile parlamentare și prezidențiale, perioada va fi între 1 martie și 30 iunie a anului în care au loc alegerile. De exemplu, anul viitor, alegerile parlamentare vor avea loc, cel mai probabil, în luna decembrie. La alegerile pentru Parlamentul European înscrierile se fac între noiembrie și februarie, ultimul astfel de scrutin având loc în luna mai.  Practic, a fost introdusă în proiect o propunere a PSD, potrivit căreia alegătorii vor trebui să se înscrie în acest registru cu șase luni înainte de scrutin. Inițial, PNL s-a opus acestei preînscrieri, dar, ulterior, liberalii au afirmat că vor accepta un compromis, pentru a grăbi adoptarea legii.  Și aceasta în condițiile în care alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare. Însă, între iunie și decembrie pot interveni numeroase schimbări în statutul unui român aflat în străinătate, care pot avea ca efect schimbarea planurilor inițiale.  Liberalul Mihai Voicu a declarat, inițial,  că alegătorii care au ales votul prin corespondență ar putea să voteze la secția de vot dacă predau plicul nefolosit autorităților electorale, însă PNL poate să fie de acord cu PSD pe această temă pentru a nu îngreuna elaborarea legii.

AEP a anexat proiectului și un studiu comparativ din care reiese că registrul electoral există în majoritatea țărilor care folosesc votul prin corespondență, însă practica nu este unitară. Atrag, însă, atenția unele termene. Astfel, în Germania votul prin corespondență are loc pe baza unor cărți de alegător, iar cererile pentru acest document pot fi depuse cel târziu cu două zile înaintea scrutinului. În Spania, persoanele care doresc să voteze prin corespondenţă trebuie să solicite  eliberarea, până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, a unui certificat de înregistrare într-un registru electoral. Cu alte cuvinte, din punct de vedere tehnic erau posibile și alte soluții, dar AEP a transpus în proiect principiile discutate cu partidele politice.

Referendumul şi alegerile locale sunt exceptate

Interesant este că, potrivit proiectului,  votul prin corespondență nu se va aplica la alegerile locale și nici în cazul unui referendum. Dacă în primul caz excepția este de înțeles, explicațiile oferite în al doilea caz ridică semne de întrebare. „Nu ni se pare corect ca peste un milion de cetățeni români din diaspora să-și spună punctul de vedere în legătură cu, de exemplu, modalitatea de funcționare a învățământului sau sănătății din România, atât timp cât ei nu plătesc niciun leu pentru acel buget de stat”, a afirmat Martion Arpad (UDMR). Este cel puțin ciudat, însă, ca românii să poată vota prin corespondență la alegerea președintelui, dar să nu aibă aceeași posibilitate în cazul unui referendum pentru demiterea șefului statului.

Cum se votează efectiv

Potrivit legii, se va înființa un biroul electoral la fiecare 10.000 de români care votează prin corespondență. Alegătorii vor primi un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător. Plicul interior va fi prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.   

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Ucraina, la EURO 2024, cu România, precum PNL în coaliția cu PSD: inexistentă pe teren

Ilustrație: Marian Avramescu Președintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, lucrează din greu să-și contureze o imagine de președinte-jucător, constatând un oaresce dor...

Nicușor Dan e pe val… în marea formată la Piața Unirii

Ilustrație: Marian Avramescu Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, e pe val, după ce a reușit să obțină și un al doilea mandat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă