Concerte, dans în aer liber, spectacole de teatru, parade ale costumelor de epocă, "bătaia cu flori de la Şosea" şi un spectacol multimedia vor anima Bucureştiul din 19 până în 21 septembrie, când centrul Capitalei devine loc de sărbătoare, la aniversarea a 555 de ani.
Marea sărbătoare a Bucureştiului începe în 18 septembrie şi, timp de trei zile şi trei nopti, Capitala va serba peste jumătate de mileniu. Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Parcul Cişmigiu şi Centrul Istoric vor deveni "punctele fierbinţi" ale Zilelor Bucureştiului şi vor găzdui concerte de muzică uşoară, muzică populară, muzică alternativă, clubbing, expoziţii de artă, dans în aer liber, târguri, spectacole de teatru, parade ale costumelor de epocă, şi proiecţii 3D de ultimă generaţie.
"Sunt 555 de ani de București. Este orașul în care am ales să trăim, de care trebuie să învățăm să fim mândri. Să-l sărbătorim împreună", spune primarul Capitalei, Sorin Oprescu.
Evenimentele dedicate aniversării celor 555 de ani de atestare documentară a Bucureştiului vor debuta, pe 18 septembrie, cu inaugurarea Hanului Gabroveni, monument istoric consolidat, reabilitat şi modernizat, care va deveni noul centru cultural al Capitalei. De Zilele Bucureştiului, hanul îşi va deschide porţile pentru vizitatori.
"Sunt un susţinator al dezvoltării Bucureştiului, dar neapărat cu protejarea oamenilor şi a obiectivelor de patrimoniu care fac parte din identitatea oraşului. Sunt mândru că acest proiect s-a încheiat cu succes, că hanul Gabroveni a fost reconstruit cât mai aproape de original şi că, iată, le putem pune la dispoziție bucureștenilor, dar și celor care vizitează orașul nostru un spațiu cultural modern chiar în Centrul istoric al Capitalei", spune primarul general, care îi invit pe bucureşteni să viziteze Hanul Gabroveni pe 20 şi 21 septembrie, în zilele în care îşi va deschide porţile pentru public.
Cel mai mare spectacol va fi organizat chiar de Ziua Bucureştiului, pe 20 septembrie, începând de la ora 20.00, în Piaţa Constituţiei, unde "rEvoluţia Muzicii Uşoare Româneşti" va readuce pe scenă generaţii diferite de artişti, care vor interpreta melodii româneşti de succes, lansate acum câteva decenii, dar şi hit-uri noi.
Pe scenă vor urca Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Monica Anghel, Cristi Minculescu, Horia Moculescu, Loredana, Delia, Marius Moga, Smiley, What’s UP, Adda, Ştefan Bănică, BUG Mafia şi mulţi alţii, iar publicul va fi invitat să cânte, odată cu artiştii, "De-ai fi tu salcie la mal", "Strada Speranţei", "Bună seara, iubite", "Trurli, trurli", "Frumoasa mea", "Mă întorc la tine, mare albastră", "Lalele, lalele", "Acasă" şi "Pe barba mea".
Tot în 20 septembrie , de la ora 23.00, Palatul Parlamentului va deveni un ecran gigant, pe care se va proiecta iMapp Bucharest 555, un spectacol multimedia unic în Europa, iar "DJ Open Air Party" va transforma Piaţa Constituţiei într-un club în aer liber.
La iMapp Bucharest 555 vor fi proiectate cinci show-uri a câte cinci minute și 55 de secunde fiecare, pe cea mai impresionantă suprafață pe care o poate oferi o clădire. Cu acest proiect, pentru prima dată, fațada Palatului Parlamentului este încorporată într-un proiect de video-mapping, care presupune o imagine 3D complexă, ce animă prin forme și culori suprafața clădirii, folosind fiecare element arhitectonic pentru a personaliza și reinterpreta aria gigantică a construcției, de aproximativ 20.000 de metri pătrați.
Echipele de artiști au fost selectate în urma unui concurs desfășurat pe site-ul oficial al evenimentului, la care au participat artiști din întreaga lume. Dintre participanți, au fost selecționate cinci echipe cu un portofoliu deosebit, cărora li s-a oferit posibilitatea de a-și transforma ideile și viziunea în realitate, printr-un show de excepție. După ce vor avea loc toate cele cinci video-mappinguri, unul dintre ele va fi desemnat favoritul publicului, în urma unui vot prin sms, în timp real.
În Parcul Cişmigiu vor avea loc Târgul Bucureştiului şi spectacole în aer liber, susţinute de minorităţile armeană, maghiară, greacă, italiană, rroma, turco-musulmană, germană şi evreiasca, precum şi de artişti îndrăgiţi.
În Piaţa Universităţii, esplanada cu statui va găzdui, vineri 19 septembrie, un concert de muzică alternativa cu cele mai cunoscute trupe româneşti şi se va transforma într-un spaţiu expoziţional pentru o instalaţie de artă contemporană – "Feed me!", până în 21 septembrie.
Şi Centrul Istoric se va transforma, timp de trei zile, într-un ring de dans în aer liber. La intersecţia străzilor Lipscani şi Eugen Carada, artiştii vor dansa pe ritmuri latino şi vor susţine cursuri pentru cei care vor să înveţe tainele coregrafiei.
La Zilele Bucureştiului participă şi Centrul Cultural "Palatele Brâncoveneşti" din Mogoşoaia, cu evenimente la care sunt invitaţi copii din şcolile bucureştene şi centre de plasament, care vor participa la ateliere de creaţie, susţinute de artişti plastici.
Tot pentru copii se vor organiza o competiţie cu premii pe un minicircuit de Formula 1 şi jocuri interactive susţinute de actori profesionişti. De asemenea, bucureştenii vor fi invitaţi în curtea palatului la teatru, precum şi la concerte în aer liber. Curtea palatului va fi decorată cu o pictură 3D supradimensionată, care va înfăţisa imagini din trecutul Bucureştiului, dar şi din prezent, şi va fi o proiecţie a Capitalei în viitor.
Cu ocazia Zilei Elevilor Bucureşteni, la Palatul Copiilor va avea loc Forumul Elevilor. Evenimentul va reuni reprezentanţii liceelor bucureştene, iar elevii vor participa la workshop-uri de dezvoltare şi consiliere personală.
Anul acesta, şi cea de-a treia ediţie a Festivalului "Bucureştii lui Caragiale", care se desfăşoară în perioada 28 iunie – 14 septembrie, este dedicată aniversării a 555 de ani de atestare documentară a Bucureştiului. Spectacolele de teatru în aer liber pregătite în cadrul evenimentului însumează 32 de titluri şi 139 de reprezentaţii, scenografii ce au încântat publicul de-a lungul timpului, dar şi actori renumiţi, acrobaţi, dresori, echilibrişti şi iluzionişti.
Prima referire la oraşul Bucureşti a fost făcută la data de 20 septembrie 1459, într-un document prin care domnitorul Vlad Ţepeş confirma o donaţie făcută unor mici feudali.
