Tot mai mulţi jurnalişti români îşi fac dreptate la Curtea Europeană. Numai în ultimii doi ani, statul a pierdut cinci procese împotriva ziariştilor, iar multe altele aşteaptă un verdict la Strasbourg. De exemplu, Petre Mihai Băcanu pierduse în ţară împotriva lui Nicolae Văcăroiu, dar a câştigat la CEDO.
Lipsa de temei, încălcarea libertăţii de expresie ori a dreptului la un proces echitabil sunt principalele motive pentru care jurnalişti români condamnaţi în ţară îşi câştigă dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un exemplu este procesul jurnalistului Ioan Barb din Hunedoara, care a câştigat la sfârşitul anului 2008 procesul deschis împotriva statului român la CEDO, după ce instanţele naţionale îl condamnaseră definitiv, în anul 2000, la plata unei amenzi penale de 15 milioane lei vechi şi 180 milioane lei vechi daune morale, pentru insultă şi calomnie. La vremea respectivă, Ioan Barb era redactor corespondent pentru revista Capital şi cotidianul Curierul Naţional. El a explicat pentru RL că a fost dat în judecată după ce a publicat un articol despre o afacere dubioasă a familiei preşedintelui Forumului German din Hunedoara. Judecătorii de la Strasbourg au semnalat că instanţele din România nu au oferit motive suficiente pentru condam-narea ziaristului.
Ameninţat cu evacuarea din locuinţă
Ieremeiov vs România este un alt proces pierdut de Bucureşti la CEDO. Împotriva lui Laurian Ieremeiov, fost ziarist la Ziua de Vest, fuseseră demarate în ţară două proceduri penale. Una a vizat defăimarea de care el fusese acuzat după ce, în 2000, a publicat două articole critice la adresa unor persoane publice din administraţia locală. În noiembrie anul trecut, CEDO a decis că autorităţile române i-au încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la libera exprimare, obligând Bucureştiul la plata a 6.000 euro daune morale şi 5.200 euro cheltuieli de judecată.
Recent România a pierdut la Strasbourg şi în faţa lui Dan Florin Papaianopol. O decizie a Tribunalului Argeş din 2001 l-a obligat la plata unor daune morale de 15 milioane lei vechi, în urma publicării unui articol în „Şcoala românească” despre metodele „totalitariste” de conducere ale directorului Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Magistraţii CEDO au găsit că autorităţile române au încălcat dreptul la liberă exprimare şi au stabilit ca statul să-i plătească 7.200 euro. „Partea cea mai grea a reprezentat-o stresul la care a fost supusă familia”, spune Papaianopol. Suma la plata căreia îl condamnase Tribunalul Argeş depăşea mult posibilităţile lui, aşa încât ajunsese să fie ameninţat de un executor cu evacuarea din locuinţă.
Băcanu vs „Megapower”
În martie 2009, Petre-Mihai Băcanu şi Societatea „R”, care editează România Liberă, au câştigat la CEDO procesul intentat statului român, care îl condamnase pe jurnalist la plata de despăgubiri în favoarea fostului premier Nicolae Văcăroiu. Petre Mihai Băcanu fusese dat în judecată pentru calomnie după ce RL a publicat mai multe articole legate de contractul încheiat de fostul premier PSD cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, la înfiinţarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID). „Despăgubirile sunt egale cu cât am cheltuit eu, în jur de 7.000 euro. Dar eu am fost nevoit să-i dau o sumă de bani lui Văcăroiu, cam tot 7.000 euro, şi culmea este că nu Văcăroiu va plăti, ci statul român”, explică Petre Mihai Băcanu. Instanţa de la Strasbourg a condamnat Bucureştiul la achitarea sumei de 8.000 euro către fostul redactor-şef al RL, pentru că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil şi la libertatea de expresie.
În primăvara acestui an, în martie, un alt fost jurnalist al RL, Andrei Antică, a câştigat la CEDO. În 1999 ziarul a publicat două articole care detaliau cazul companiei americane fali-mentare „Megapower”, la care statul român participase cu un capital considerabil. Antică a fost condamnat în 2002 de Judecătoria Sectorului 1 să-i plătească, în solidar cu Societatea „R”, 100 milioane lei vechi daune morale omului de afaceri Robert Deutsch, care îi intentase proces pentru calomnie. Curtea Europeană a stabilit că sentinţa era nefondată. „Hotărârea CEDO, dacă i se scoate antetul şi numele de acolo, poate reprezenta pentru România o lege a presei”, spune ziaristul.
