Papa Benedict s-a opus în 2004 aderării unui stat musulman, Turcia, la Uniunea Europeană, potrivit unor note diplomatice americane dezvăluite de WikiLeaks, care arată şi că Vaticanul voia să folosească Polonia pentru a promova valorile catolice în UE, relatează The Guardian, în ediţia online, informează Mediafax.
Actualul Papă este responsabil pentru ostilitatea tot mai mare a Vaticanului faţă de o eventuală aderare a Turciei la Uniunea Europeană, potrivit telegramelor diplomatice trimise de ambasada SUA la Sfântul Scaun. În 2004, cardinalul Ratzniger, care avea să devină Papa Benedict al XVI-lea, a vorbit împotriva integrării unui stat musulman, deşi atunci Vaticanul era oficial neutru în această problemă.
Telegrama arată că Ratzinger a fost principala forţă în spatele tentativei fără succes a Vaticanului de a asigura o referire la „rădăcinile creştine” ale Europei în Constituţia UE. Diplomaţii americani notau că Ratzinger „înţelege clar că dacă se va permite aderarea unei ţări musulmane la UE, cazul său pentru fundamentele creştine ale Europei va fi slăbit”.
Notele diplomatice arată acţiunile de lobby ale administraţiei americane la Roma şi Ankara în favoarea aderării Turciei. „Sperăm că un oficial de rang înalt al departamentului poate vizita Sfântul Scaun pentru a-i încuraja să facă mai mult pentru un mesaj pozitiv privind Turcia şi integrarea”, potrivit unei telegrame din 2006. Dar în 2009, ambasadorul american scria că „Vaticanul ar putea prefera ca Turcia să dezvolte o relaţie specială cu UE, în locul aderării”.
Telegramele mai dezvăluie că Vaticanul plănuia să folosească Polonia ca un „cal troian” pentru a răspândi valorile catolice privind familia în structurile Uniunii Europene de la Bruxelles.
Ambasadorul SUA la Sfântul Scaun de atunci, Francis Rooney, scria în 2006, la scurt timp după alegerea Papei Benedict al XVI-lea, că Vaticanul spera ca Polonia să fie o contrapondere faţă de laicitatea vest-europeană, după aderarea sa la UE.
De asemenea, Vaticanul le-a spus americanilor că vrea să-l submineze pe preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, în America Latină, din cauza temerilor privind deteriorarea puterii catolice în regiune.
