Investitorii in actiuni isi pierd increderea in burse si retrag sume record, American International Group este pregatit sa vanda divizia germana, constructorul Tata s-a hotarat sa sprijine Jaguar, iar bancherii din Germania vor un depozit pentru deseuri toxice. Acestea sunt doar cateva din titlurile presei internationale, monitorizata de The Money Channel.
Investitorii in actiuni isi pierd increderea si retrag sume record, titreaza cotidianul The Wall Street Journal. O particularitate a unei perioade de incetinire accentuata a pietei, precum cea din anii 30 sau 70 este ca micii investitori isi pierd increderea in bursa. In trecut, deprecierea masiva a actiunilor i-a facut pe investitori sa creada ca si-au fript degetele.
Colapsul unor companii care prezentau incredere nu a facut decat sa amplifice acest sentiment. In urma acestor experiente, multi au evitat piata de capital pentru mai bine de zece ani. In prezent, ei se confrunta cu situatii similare si multi dintre ei cauta un exit. Potrivit Investment Company Institute, in octombrie retragerile au atins nivelul record de 72 de miliarde de dolari. Daca istoria se repeta, ei nu se vor intoarce prea curand.
"Nu ma incumet sa cumpar noi actiuni", marturiseste David Herrenbruck, un fotograf de 52 de ani din New York. El a mai mizat pe piata de capital la sfarsitul anilor 90 dar a pierdut mult in urma crahului dot com. Ulterior si-a tinut banii in bonduri si certificate de depozit. "Daca mai dispun de ceva cash, ii voi tine in depozite", spune Herrenbruck.
Investitorii individuali reprezinta coloana vertebrala a pietei. Detinerile lor sunt greu de apreciat, pentru ca majoritatea sunt realizate prin intermediul fondurilor mutuale sau a celor de pensii. Insa, potrivit statisticilor Biriny Associate, la ei este concentrat mai bine de jumatate din portofoliul total de actiuni.
Tot din The Wall Street Journal aflam ca American International Group este pregatita sa vanda divizia germana, Hartford Steam Boiler catre Munich Re. Surse apropiate negocierilor indica un pret mai mare de 700 de milioane de dolari, intre 1,2 si 1,5 mai mare decat valoarea contabila.
Tranzactia ar reprezenta un prim efort al AIG de a rambursa cele 60 de miliarde de dolari imprumutate de la statul american. Pretul se situeaza semnificativ sub cele 1,2 miliarde de dolari platite de companie pentru cumpararea acestei divizii in anul 2000. El subliniaza totodata puterea de negociere pe care potentialii cumparatori o detin in momentul de fata. Pe langa aceasta vulnerabilitate, AIG mai are de infruntat si un mediu economic dificil, in care partenerii intampina dificultati in obtinerea de finantari.
"Tata s-a hotarat sa sprijine Jaguar", titreaza Financial Times. Corporatia indiana care detine Jaguar si Land Rover, s-a hotarat sa efectueze o injectie de lichiditati in valoare de "zeci de milioane" de lire sterline in compania britanica. Mutarea este de natura sa pre-intampine o criza imediata de cash flow. In acest timp, guvernul ia in calcul la randul sau masuri de sprijin din fonduri publice. Banii oferiti de indieni ofera executivului de la Londra mai mult spatiu de manevra, pe masura ce exista cereri tot mai insistente de garantii suverane acordate sectorului auto.
Potrivit unor surse guvernamentale, Alistair Darling nu doreste sa stabileasca un precedent care ulterior sa determine si alte sectoare sa ceara bani de la guvern. Secretarul pentru economie, Lordul Mandelsohn, analizeaza in prezent acest caz, pentru a stabili daca Jaguar si Land Rover mai au intr-adevar nevoie de sprijin guvernamental sau daca Tata Motors le poate sustine in continuare cu lichiditati
Bancherii vor un depozit pentru deseuri toxice, titreaza Handelsblatt. Sectorul financiar din Germania cere infiintarea unei banci centrale care sa stranga toate activele toxice de pe piata. Scopul institutiei de tip bad bank ar fi acela de a vinde ulterior activele si a restabili increderea intre actorii pietei. Totodata, masura ar fi de natura sa dinamizeze procesul de creditare. "Avem nevoie urgenta de un bad bank, unde sa poata fi depozitate toate activele riscante", crede seful WestLB, Heinz Hilgert.
Ideea ii surade si directorului general al Deutsche Bank, Josef Ackermann. El crede ca o asemenea institutie ar avea un rol de asanare si ar oferi bancilor posibilitatea sa porneasca din nou la drum fara probleme.
