Mihail Vlasov a fost arestat ieri, fiind acuzat că a cerut, în total, un milion de euro pentru a influenţa soluţionarea unui dosar de arbitraj. În anchetă ar fi vizată şi Vanda Vlasov. Aceasta este fiica lui Mihail Vlasov, dar şi soţia lui Cristian David, fost ministru în guvernele Tăriceanu şi Ponta.
Mihail Vlasov a fost prins în flagrant după ce a primit 200.000 de euro pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, instanţă unde fiica sa, Vanda, este prim-vicepreşedinte. Banii ar fi fost daţi în incinta unui restaurant din Capitală. Momentul ar fi fost înregistrat cu tehnică specială. Surse judiciare spun că prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj Internaţional, Vanda Vlasov, ar fi suspectată de procurorii anticorupţie. Suma reprezenta doar o tranşă din suma totală de 1.000.000 euro pretinsă de Vlasov. Preşedintele CCIR a cerut cei 200.000 de euro doar pentru a se da o amânare în dosar, până ce denunţătorul putea face rost de restul sumei pretinse. Prima tranşă a fost dată în incinta unui restaurant din Capitală. Potrivit indicaţiilor lui Vlasov, denunţătorul a predat punga cu bani şoferului acestuia, Adrian Onofrei, care a pus banii în maşina preşedintelui CCIR. Şoferul lui Vlasov a fost audiat şi el de procurorii DNA.
Mita, negociată în birou
Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori rezultă că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, începând cu anul 2013, martorul denunţător şi fostul său partener de afaceri erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască.
La 13 martie, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul lui Mihail Vlasov, situat în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, preşedintele CCIR i-a pretins denunţătorului suma de 1.000.000 euro pentru a-l ajuta să câştige procesul respectiv.
200.000 de euro şi 300.000 de euro, preţurile unor amânări la Curtea de Arbitraj Internaţional a României, unde vicepreşedinte este Vanda Vlasov
După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Mihail Vlasov i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar până la termenul din 19 martie să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani. La data de 18 martie, în jurul orei 20.00, Mihail Vlasov s-a întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, prilej cu care inculpatul i-a reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului (traficul de influenţă ar fi urmat să fie făcut prin fiica lui Vlasov, Vanda, care este judecător şi vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj Internaţional România – suspectă în dosar, potrivit surselor RL, n.r.). Tot la restaurant, Mihail Vlasov i-a învederat denunţătorului faptul că, iniţial, trebuie remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanţa de arbitraj avea să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop.
După remiterea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dispună o soluţie favorabilă denunţătorului.
În continuare, la data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro. Procurorii, în instrumentarea cauzei au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Vlasov, reclamat la DNA şi pentru cheltuirea a peste 12 milioane lei
În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie. 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ. “Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov, a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia preşedintelui), în coloana intitulată “Prevederi 2011” a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, aşa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în adunarea din data de 19 mai 2011”, se arată în sesizare.
Ginerele şi cuscra lui Vlasov, urmăriţi penal
La începutul lunii martie, DNA a anunţat că fostul ministru al Românilor de pretutindeni, Cristian David, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, cu scopul de a justifica suma de 60.000 euro. În acelaşi dosar este urmărită penal şi mama fostului ministru, Georgiana Dumitrescu.
Vlasov plăteşte parlamentari şi un viceguvernator BNR să arbitreze la Camera de Comerţ
Preşedintele Curţii de Arbitraj Internaţional (CAI), dar şi arbitru, este Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Arbitri ai CAI mai sunt: senatorul PSD Ioan Chelaru, senatorul PNL Tudor Chiuariu, deputatul PSD Florin Iordache. Tot arbitru al CAI este şi Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), cel care a cerut în instanţa de judecată, în 2002, să se constate că ISC renunţă la despăgubirile de 700.000 de euro pretinse de la Adrian Năstase, acuzat (şi ulterior condamnat) în dosarul “Trofeul calităţii”. Conform listei “de arbitri interni şi internaţionali” a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov este “Autoritatea de Nominare” a acestor arbitri. Alege, adică, cine să figureze pe această listă. Preşedintele Curţii de Arbitraj Internaţional este Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Ca arbitri, pe lista CAI, mai sunt senatorii Ioan Chelaru (PSD) şi Tudor Chiuariu (PNL), dar şi deputatul PSD Florin Iordache. De asemenea, unul din arbitrii Curţii de Arbitraj Internaţional a Camerei de Comerţ şi Industrie a României este Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Bogdan Olteanu, 100.000 RON de la Curtea de Arbitraj
Şi Bogdan Olteanu, dar şi parlamentarii arbitri, au încasat bani de la CAI cel puţin în 2012, conform propriilor declaraţii de avere din 2013. Astfel, Bogdan Olteanu a încasat 47.514 RON din activitatea de arbitru şi 51.220 RON pentru funcţia de preşedinte al Curţii de Arbitraj. Deputatul PSD Florin Iordache a încasat de la CAI, ca arbitru, 41.459 RON. Şi Tudor Chiuariu a fost plătit de CAI: 49.320 RON din arbitraj numai în 2012. Senatorul PSD Ioan Chelaru a primit, pentru activitatea de arbitru al CAI în 2012, destul de puţin: doar 11.145 RON.
Deputatul PSD Florin Iordache nu are nici o emoţie în legătură cu prezumtivul trafic de influenţă de care-l acuză DNA pe Vlasov. Iordache a declarat pentru „România liberă“: “Mi se pare cam mare suma pe care, zic procurorii, ar fi cerut-o Vlasov, pentru că orice companie nemulţumită de arbitrajul Camerei de Comerţ se putea adresa instanţei de judecată, ulterior. În orice caz, mie Mihail Vlasov nu mi-a cerut niciodată să intervin în vreun dosar de arbitraj”. Deputatul PSD a explicat şi procedura prin care ajungi arbitru al Curţii de Arbitraj Internaţional al CCR: “Cine vrea să devină arbitru, depune un CV la CAI şi este ales sau nu. După ce este ales şi devine arbitru, i se atribuie dosare de arbitrat de către Autoritatea de Nominare (Mihail Vlasov – n.r.). Eu am arbitrat, în 2012, în cam 20 de dosare, cred că suma cea mai mare supusă arbitrajului într-un dosar, în cazul meu, a fost de aproape un milion de euro”.
DNA: Mita cerută de Vlasov era de un milion de euro
Conform DNA: “Începând cu anul 2013, martorul denunţător alături de fostul său partener de afaceri erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că inculpatul Vlasov Mihail este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască. La data de 13.03.2014, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, inculpatul i-a pretins denunţătorului suma de 1.000.000 euro pentru a-l ajuta să câştige procesul respectiv. După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani. La data de 18.03.2014, în jurul orelor 20:00, Vlasov Mihail s-a întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, prilej cu care, inculpatul, i-a reiterat acestuia, pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia, ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului.
În aceleaşi împrejurări, inculpatul Vlasov Mihail i-a învederat denunţătorului faptul că, iniţial trebuie remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanţa de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop. După remiterea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dispună o soluţie favorabilă denunţătorului. În continuare, la data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.”
Zestrea Registrului Comerţului
Tot în 2012, când ministru al Justiţiei era Mona Pivniceru (acum judecător la Curtea Constituţională), Mihail Vlasov a vrut să anexeze Registrul Comerţului, cu toată zestrea sa de sute de milioane euro, la Camera de Comerţ şi Industrie a României unde era preşedinte. Registrul Comerţului era (şi încă mai este) în subordinea Ministerului Justiţiei. Mona Pivniceru este o apropiată a lui Mihail Vlasov, ea locuind într-un imobil din portofoliul acestuia. Vlasov mai avusese tentative de preluare a Registrului şi anterior anului 2012.
Împrumuturi de la cămătari, pentru ruletă
Mihail Vlasov apare şi într-un dosar al liderilor interlopi cămătari din Bucureşti, care îl împrumutau cu bani pentru a juca la cazinouri. Din interceptările convorbirilor unor interlopi, ataşate la dosar, rezultă că Vlasov împrumuta sume de la câteva zeci de mii de euro până la 800.000 şi chiar 1.000.000 de euro ce îi erau aduşi cu sacoşa. Dobânda era de circa 10% pe zi. În dosar, Vlasov are calitatea de parte vătămată a clanurilor de interlopi “Duduianu” şi “Caran”, acuzaţi că dădeau bani cu camătă unor amatori de jocuri de noroc. Interlopii stăteau în cazinouri celebre din Capitală pentru a-i vâna pe împătimiţii jocurilor de noroc, iar când aceştia rămâneau fără bani, li se ofereau banii cu împrumut cu dobândă. Pe Mihail Vlasov, supranumit de interlopi “Moşu’”, se băteau mai mulţi lideri cămătari.
Acuzat de mită şi înainte de ’89
Potrivit CV-ului său, Mihail Vlasov s-a născut pe 1 aprilie 1943 la Tighina, în Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Drept din Iaşi în 1974 şi a practicat ca judecător şi avocat mai mulţi ani înainte de 1989. Ca judecător, Vlasov a fost acuzat şi încarcerat doi ani pentru luare de mită, dar în CV-ul său el a scris “Arestat de statul comunist şi lipsit de libertate 2 ani, achitat în 1990 ca nevinovat”. Mihail Vlasov, în vârstă de 70 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din 2007. În perioada iunie – decembrie 2008 a deţinut şi un mandat de deputat. Este tatăl a două fete celebre în lumea mondenă – Vanda Anamaria Vlasov şi creatoarea de modă Ingrid Vlasov. Este socrul fostului ministru de Interne Cristian David (fost PNL), căsătorit cu Vanda Vlasov, fost notar, acum judecător şi vicepreşedinte al Camerei de Arbitraj Internaţional a României şi suspectă în dosarul în care tatăl ei a fost reţinut de procurorii DNA.
