Cu toate că declarativ vor să dezvolte turismul ca alternativă la distrugerea industriei, edilii Galaţiului nu prea idei atunci când se pune problema conturării unei oferte turistice a oraşului şi judeţului. Pe lista edililor se află Faleza Dunării, Grădina Botanică şi… cam atât.
O variantă de elaborare a unei oferte turistice ar fi copierea ofertei din sud-vestul Dobrogei, care îi determină pe operatorii programelor de croaziere pe Dunăre să facă escală la Cernavodă, pentru vizitarea monumentului „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi şi podgoria de la Murfatlar. Există şi la Galaţi vestigii romane care aşteaptă de zeci de ani să fie puse în valoare. Acestea sunt Castrul Roman de la Bărboşi, un imens Cavou Roman din secolul III, o Necropolă Romană în care sunt mormintele primilor creştini, refugiaţi la marginea imperiului şi Valul Roman, o fortificaţie construită prin săparea a peste un milion de metri cubi de pământ.
Evenimentul „Drumul viei şi vinului”, organizat de Direcţia pentru Cultură Galaţi cu prilejul Zilelor Europene a Patrimoniului, a demonstrat că prin punerea în valoare a valorilor de patrimoniu şi a podgoriilor gălăţene poate fi conturată o ofertă turistică a Galaţiului. „Drumul viei şi vinului” a fost un periplu de o zi în zona de vest a judeţului Galaţi, la care au fost invitaţi să participe sute de tineri, pentru a vizita obiective de patrimoniu şi trei podgorii celebre, Buciumeni, Iveşti şi Nicoreşti.
Crama lui Eremia Grigorescu şi vinul lui Ştefan cel Mare
Primul popas a fost făcut la Iveşti, pe fostul domeniu viticol al generalului Eremia Grigorescu şi soţiei sale Elena Negroponte. Crama generalului, retrocedată moştenitoarei, aşteaptă să îşi recapete strălucirea şi faima de odinioară prin vinurile pe care le adăpostea în butoaie de 7.000 de litri.
La Iveşti mai pot fi vizitate Casa Memorială „Hortensia Papadat Bengescu”, dar şi o clădire de lângă calea ferată, în care, în Primul Război Mondial, generalul a organizat un spital de campanie pentru soldaţii răniţi pe front, aceştia fiind vizitaţi de către Regina Maria. Suferinţele militarilor au fost alinate de acordurile interpretate de George Enescu. Pianul la care a cântat Enescu mai există şi astăzi, urmând să fie restaurat. Următoarea escală a fost făcută la Crama „Domeniile Nicoreşti”. Cea mai veche atestare documentară a vinurilor de Nicoreşti datează din 1626, pe vremea domniei lui Miron Barnovschi Movilă, când erau vândute de negustori la Viena.
Printre vinurile preferate ale lui Ştefan cel Mare se afla şi Băbeasca Neagră de Nicoreşti, menţionat şi în Cronica lui Ion Neculce, care spunea: “Crăcana de Nicoreşti este o licoare pentru sfinţi mai păcătoşi, aşa ca noi”. A mai fost vizitată şi Crama de la Buciumeni, dar şi Biserica Sfântul Nicolae- „Banu”, Biserica Naşterii Maicii Domnului – „Negustori” şi Biserica Adormirea Maicii Domnului – „Serdaru”, care, potrivit legendei, a fost ctitorită de către serdarul Manolache Ghelţ la cererea soţiei sale, bolnavă de „inimă rea” din cauza infidelităţii soţului care se iubea cu o ţigancă din Toflea. Periplul s-a încheiat la Mânăstirea Buciumeni.
O ofertă turistică ce asociază istoria cu aromele vinurilor
Concluziile la acest eveniment îi aparţin iniţiatorului şi organizatorului acestei călătorii, Marius Mitrof, consilier la Direcţia pentru Cultură Galaţi: „Am mers pe acest segment al Drumului viei şi vinului gălăţean arătând că un turist, fie el din străinătate sau român, nu numai că are ce vedea, dar se poate şi recreea, poate ajunge mai aproape de spiritualitate, însă îşi poate şi desfăta simţurile cu aromele şi gusturile vinurilor meleagurilor gălăţene. Fireşte că, pe acest segment, trebuie introduse şi alte monumente istorice: Tirighina-Bărboşi, Valul lui Traian şi monumente din Tecuci, podgoriile de la Tg Bujor şi Oancea şi Mănăstirea Adam. Ne-am bucura dacă factorii decizionali din judeţ vor prelua această idee, această iniţiativă şi o vor dezvolta, impunând-o în circuite turistice ca pe un autentic Drum al viei şi vinului”, ne-a declarat Marius Mitrof.
