UPDATE 18.10: Liviu Dragnea spune că nu înțelege de ce Iohannis vrea să discute abia marți, în CSAT, proiectul bugetului
„Orice întârziere a Bugetului de stat nu ajută nimănui. Membrii CSAT erau în București. Toată lumea era pregătită. CSAT se poate convoca în două ore. Avizul CSAT este consultativ, Parlamentul este cel care decide. Dar avizul CSAT trebuie luat, pozitiv sau negativ”, a susținut Liviu Dragnea.
17.30: Guvernul a amânat pentru marți ședința de vineri, în care urma să se aprobe proiectul Legii bugetului pe anul 2017, a anunțat premierul Sorin Grindeanu, în ședința de Guvern de vineri, amânată mai bine de patru ore.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat la începutul ședinței de Guvern că bugetele atribuite instituțiilor din domeniul securității naționale „nu pun în pericol funcționarea acestor instituții”.
„Am avut o discuţie astăzi cu preşedintele Iohannis. Am sperat spre un parcurs aşa cum a fost anul trecut. Va anunţ că şedinţa CSAT va fi marţi la ora 12,30. Am informat conducerea celor două Camere că imediat după CSAT vom avea o şedinţă de Guvern pentru aprobarea bugetului”, a precizat Sorin Grindeanu în cadrul ședinței de Guvern de vineri.
“În acest moment va pot spune că aşa cum vedem noi bugetul pe 2017 este finalizat. Avem toate avizele inclusiv de la Consiliul Fiscal. În această perioadă s-a discutat cu toţi ordonatorii de credite. Dorinţa noastră a fost ca tot ceea ce s-a prevăzut în Progamul de guvernare să fie finanţat. De la unii ordonatori de credite am primit din start bugere reduse pe bunuri şi servicii, cum a fost la Camera Deputaţilor şi Senat”, a declarat Sorin Grindeanu
„Noi am terminat proiectul de buget, mai este nevoie în schimb de un aviz, avizul CSAT”, a recunoscut premierul Grindeanu.
UPDATE 17.00: Surse: Următoarea ședință CSAT, în care ar putea fi aprobate bugetele securității naționale, este programată marți
16.10: Guvernul amână începerea şedinţei pentru că ar aştepta acordul președintelui Iohannis asupra bugetelor instituţiilor de siguranţă naţională, afirmă surse citate de News.ro.
15.51: Miniștrii lui Grindeanu nu au început, încă, ședința de Guvern.
15.47: Bugetele Administrației Prezidențiale și Serviciului Român de Informații (SRI) au scăzut, în noua variantă a legii bugetului. Pe de altă parte, Ministerul Apărării primește o majorare de peste cinci miliarde lei, atingând 2% din PIB, informează Profit.ro.
Bugetul Administrației Prezidențiale scade cu cinci milioane lei față de primul proiect, fiind stabilit la 41 milioane lei. În 2016, acesta a fost de 48,2 milioane lei. SRI primește o ajustare de la 1,96 miliarde lei, în proiectul inițial, la 1,84 miliarde lei acum. Anul trecut serviciul a cheltuit 1,87 miliarde lei. Ministerul Apărării are o alocare de 16,3 miliarde lei, însemnând 2% din PIB, după ce în prima formă a bugetului avea 11 miliarde lei, în ușoară scădere față de 2016.
15.12: Guvernul a publicat proiectul bugetului 2017 pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Consultați documentul atașat.
Redăm principalele concluzii din proiect.
Proiectul de buget pe anul 2017 este caracterizat de următoarele coordonate fundamentale: direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.
– Creșterea veniturilor populației îsi găsește concretizarea în creșterea salariului minim, creșteri salariale în educație, sănătate, și alte categorii de angajați din sectorul public, majorarea punctului de pensii și a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari, creșterea fondului de burse a studenților, scutirea de impozit pentru pensiile mai mici sau egale de 2.000 de lei; Măsurile asumate de noul Guvern în domeniul muncii, protecției sociale, familiei, persoanelor vârstnice urmăresc noua agendă pentru Europa 2016-2020 asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
– La capitolul „Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Pe întreg orizontul de referință sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB in anul 2020, respectând regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar.
– În ceea ce privește reducerea taxelor, aceasta își găsește expresia în eliminarea celor 102 taxe printr-o lege adoptată recent, care continuă procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Este important de precizat că o premisă de bază a actualei construcții bugetare este deschiderea și determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat. Prin măsurile adoptate la începutul anului 2017, Guvernul are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.
Bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2017 este estimată la 2,96 % din PIB, iar deficitul ESA la 2,98 % din PIB.
Evoluția estimată pentru anul 2017 a principalilor indicatori macroeconomici:
PIB – 815.195 milioane lei;
Creştere economică – 5,2%;
Inflaţia medie anuală – 1,4 %;
Curs mediu – 4.46 lei/euro;
Venituri BGC – 254.717 milioane lei;
Ponderea veniturilor totale în PIB – 31,2;
Cheltuieli BGC – 278.817 milioane lei;
Ponderea cheltuielilor totale în PIB – 34,2;
Deficit – 24.100 milioane lei;
Deficit – pondere în PIB – 2,96;
Şomeri (număr total persoane) – 387.000;
Câştig salarial mediu net lei lunar – 2.274.
15.00: Ședința de Guvern, programată să înceapă la ora 14.00, nu a început. Pe site-ul gov.ro figurează că Executivul urma să se întrunească la ora 14.00. Sursele citate de agenția News.ro susțineau că motivul amânării este că încă se lucrează la buget.
14.00: Potrivit site-ului Guvernului, ședința era programată să înceapă la ora 14.00.
13.00: Guvernul a amânat ședința pentru ora 14.00. Potrivit unor surse guvernamentale, citate de News.ro, încă se lucrează la proiectul de buget.
Guvernul discută în ședința de vineri despre proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, precum și despre proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00.
Proiectul de buget a fost finalizat în noaptea de joi spre vineri. Astfel, acesta este cu cinci miliarde mai mic decât în 2016. Potrivit ZF.ro, bugetul pe 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2%, având venituri de 254,7 mld. lei, cheltuieli de 278,8 mld. lei şi un deficit cash de 24,1 mld. lei (2,96% din PIB).
Bugetul de anul acesta a fost în noaptea de joi spre vineri, notează Digi24. Potrivit sursei citate, acesta va ajunge vineri la Parlament. Faţă de vechiul proiect, sunt scăderi de fonduri la Administraţia prezidenţială şi la Serviciul Român de Informaţii, conform documentului obţinut de Digi24. Votul în plen va fi dat spre sfârşitul săptămânii care urmează. Proiectul de buget porneşte de la venituri de 254,7 miliarde de lei, mai mici cu 24 de miliarde de lei decât cheltuielile. Asta înseamnă un deficit foarte aproape de limita de 3% din Produsul Intern Brut.
Guvernul precizează că, pe ordinea de zi a ședinței de vineri ar putea fi: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017; proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017; strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.
Proiecte de ordonanță de urgență: pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; privind organizarea şi funcţionarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb; proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot suferi unele modificări în urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului României.
Premierul Sorin Grindeanu anunța, miercuri, după ședința la sediul PSD din Băneasa în care s-a discutat despre refacerea bugetului unor instituții, că bugetul pe acest an va fi adoptat într-o ședință de guvern care va avea loc vineri. La rândul său, ministrul Viorel Ștefan preciza că vineri seară proiectul de buget poate fi depus la Parlament.
Joi, președintele Iohannis l-a avertizat pe premierul Sorin Grindeanu, prin intermediul unei scrisori, că reducerea bugetelor instituțiilor din domeniul securității naționale încalcă angajamentele internaționale ale României.
„În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În același timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanțării”, a precizat șeful statului.
Serviciul de Pază și de Protocol va primi cu 9,16% mai puțin față de 2016. Bugetul proiectat pentru 2017 este de 156 de milioane de lei, față de 172 de milioane în 2016 și 168 de milioane în 2015. Cheltuielile cu deplasări externe scad cu aproape 50%, iar cele cu cheltuieli interne cu 32%. Bugetul pentru mașini și alte mijloace de transport scade de la peste 17 milioane de lei la 3,7 milioane.
„În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic”, a mai spus președintele Iohannis.
Pe de altă parte, șeful statului, care este și președinte al CSAT, i-a atras atenția premierului că, potrivit legii, CSAT poate să blocheze proiectul de buget, în forma lui actuală: „Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern”.
Președintele Iohannis a subliniat că „în condițiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creștere a cheltuielilor totale, față de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15% față de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securității naționale este nu doar nejustificată, ci total inoportună”.
Și marți seara, șeful statului a atras atenția că ar fi „o mare eroare” să se reducă bugetele instituțiilor care se ocupă de securitatea națională. Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți seara, la Strasbourg, că așteaptă cu interes să vadă care vor fi bugetele instituțiilor care se ocupă cu securitatea națională.
În contextul în care PSD a organizat, marți, o ședință secretă care are ca scop revizuirea proiectului de buget pentru 2017, șeful statului a atras atenția că atunci când ar fi o eroare foarte mare reducerea bugetelor pentru instituțiile care se ocupă de securitatea națională.
„Aștept să avem un proiect de buget. Aparent am avut unul, însă acum sunt discuții. Pentru mine, vă spun sigur, este extrem de important un buget pentru securitatea națională. O să mă uit foarte foarte atent. Indiferent de jocurile politice, cu securitatea națională nu are voie să se joace nimeni. Am face o mare, mare eroare să reducem bugetele pe toate instituțiile care se ocupă cu securitatea națională”, a declarat Klaus Iohannis.
În replică, Liviu Dragnea a răspuns: „Nu s-a lucrat cu barda, s-a discutat cu fiecare în parte. Nu are nimeni de gând să pună sub semnul întrebării funcţionarea acestor instituţii, însă unele investiţii în derulare, unele cheltuieli cu bunuri şi servicii mai pot să aştepte”.
La rândul său, premierul Grindeanu a răspuns, marți, la sediul PSD că banii pe care vor fi economisiți prin reducerea cheltuielilor de la ministere să meargă spre investiții.
„Rostul acestor discuții este foarte clar. Parte din colegii mei, din aparatul tehnic, nu au înțeles ce le-am zis, de fapt. Noi tot ceea ce vrem să programăm pentru guvernare trebuie să se regăsească pe bugetele fiecărui minister în parte, discuțiile nu s-au încheiat. Cei mai mulți bani îi primesc Transporturile, Sănătatea, IMM-urile. Pe de o parte, la CSM, la Înalta Curte, la Ministerul Public, bugetele au rămas la fel. De aceea au apărut acele creșeri. În rest, am redus cheltuielile pe bunuri și servicii, astfel încât banii pe care îi economisim de acolo să meargă pe investiții care sunt trecute în programul de guvernare”, a spus premierul Sorin Grindeanu.
