Organizaţia pentru drepturile animalelor Vier Pfoten cere interzicerea fermelor de blănuri în România, pentru că animalele sunt ţinute în condiţii mizere, iar, în urma controalelor efectuate de autorităţile publice, nu au existat sancţiuni, se arată într-un comunicat remis redacţiei.
Astfel, Vier Pfoten a mers într-o fermă unde sunt crescute vulpi pentru a le fi luate blănurile, iar condiţiile în care sunt ţinute animalele sunt extrem de precare: cuştile nu au podea, ci sârmă, care le răneşte labele vulpilor, excrementele cad direct pe podea, iar animalele au un comportament violent, pentru că sunt extrem de stresate. Filmul a fost realizat în 2011, perioadă în care şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare (ANSVSA) au efectuat controale la respectivele ferme, însă nu au aplicat nici o sancţiune, deci nu au găsit nici o neregulă.
Animalele crescute pentru blană sunt omorâte când au cel mult opt luni de viaţă, timp în care sunt ţinute în cuşti şi în condiţii de stres, care le provoacă tulburări precum canibalismul sau automutilarea.
Filmul realizat de organizaţia Vier Pfoten
Ghid pentru omorâre de la autorităţile române
În România, există 10 ferme autorizate de ANSVSA pentru creşterea animalelor şi omorârea lor pentru blană, în opt judeţe. Astfel, la noi în ţară sunt crescute 10.049 vulpi albastre, 5.714 chinchille, 364 dihori, 140 nurci, 88 vulpi argintii şi 83 vulpi polare, conform datelor puse la dispoziţie de autorităţi, la solicitarea ziarului România Liberă.
De altfel, singurele prevederi clare referitoare la animalele crescute şi sacrificate pentru blană sunt incluse în „Ghidul pentru protecţia animalelor în timpul uciderii”, care includ metodele prin care animalele pot fi omorâte:
– instrumentele acţionate mecanic care penetrează creierul
– injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice
– electrocutarea
– gazare prin expunerea la monoxid de carbon sau dioxid de carbon
– expunerea la cloroform.
Totuşi, legislaţia românească nu conţine reglementări specifice pentru creşterea animalelor de blană– nici standarde privind suprafaţa minimă acordată animalelor, care să asigure libertatea de mişcare şi nevoile specific naturale, nici indicaţii privind materialele folosite pentru fabricarea cuştilor. Mai mult, nu există standarde clare nici măcar pentru metodele de creştere: nivelul de luminozitate si de curenti, metodele de hranire si de adapare, masurile de prevenire a comportamentelor patologice (canibalism, automutilare si stereotipii) etc.
„În lipsa unei legislaţii specifice, România ar trebui teoretic sa se conformeze măcar recomandărilor Consiliului Europei”, concluzionează organizaţia Vier Pfoten. Aceste recomandări prevăd un spaţiu mai mare şi cuşti solide pentru animale.
Cinci state europene au interzis fermele de blănuri: Olanda (vulpi şi chinchille), Marea Britanie, Austria, Croaţia şi Bulgaria (toate animalele crescute pentru blană).
„Considerăm că tolerarea metodelor barbare de creştere şi sacrificare a animalelor de blană nu pot fi justificate de nici un argument de ordin estetic sau economic. Vier Pfoten cere companiilor din industria modei să renunţe la comercializarea blănurilor, iar consumatorilor să nu susţină prin alegerile lor industria blănurilor” a declarat coordonatorul de programe naţionale al organizaţiei, Veronica Tulpan, conform comunicatului organizaţiei.
