O broască țestoasă din specia caretta caretta, numită și broasca cu cap de buștean, a ajuns, pentru prima dată, în România. Broasca a fost găsită marți dimineață, pe plaja Vadu, din zona Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Specialiștii ajunși acolo au reușit să o ridice și să o ducă la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, fiind adăpostită provizoriu într-un bazin de 200 metri cubi, unde pe viitor vor sta foci și pinguini. Nu a fost ușor. Broasca are 41 de kilograme și a fost nevoie de mai mulți oameni să o ridice. Dacă ar fi fost un exemplar adult, putea să atingă și 500 de kilograme. Era prinsă în talianele pescarilor și înfometată, prezenta și urme de răni.
”Păcălită de curenții calzi și de apele calde ale Mării Negre a urcat spre nord, însă biologia ei nu corespunde acestei zone. Are nevoie de un fund pietros, de unde să se poată hrăni, să fie moluște și alte animale cu care se poate hrăni”, a spus Adrian Bîlbă, directorul CMSN.
Deschideți galeria foto pentru a vedea fotografiile cu broasca țestoasă.
Acesta a explicat că broasca are ca zonă nativă cea mai apropiată insula Zakynthos, din Grecia, unde există o rezervație și unde se și reproduc. Odată ce crește, aceasta părăsește și Mediterana și ajunge în Oceanul Atlantic. Aici pot înota cu până la 40 de kilometri la oră. Broasca trebuie dusă în sud, pentru că aici nu poate rezista. Această specie nu rezistă la temperaturi mai mici de 18 grade. Se caută soluții acum pentru a putea fi trimisă înapoi în Grecia. O astfel de broască nu a mai fost văzută niciodată în România.
”Este pentru prima dată când o astfel de broască a ajuns la noi, Este un semn al schimbărilor climaterice, fără doar și poate”, a conchis Adrian Bîlbă.
Tot astăzi a fost găsit și un crab albastru, specie originară din America de Nord. Prima sa apariție pe coasta românească a fost în anii 2000. Specia a traversat Atlanticul în tancurile de balast ale navelor, apoi s-a adaptat în Mediterană, de unde, prin Bosfor, a intrat în Marea Neagră. Se găsește în special în Bulgaria.
”Se pare că seceta din ultima vreme și nivelul scăzut al Dunării au făcut ca specia să reapară la Marea Neagră”, a spus Nicolae Papadopol, director științific în cadrul CMSN.
