37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialVICTORIE RL. CSM se schimbă integral

VICTORIE RL. CSM se schimbă integral

România Liberă a câștigat războiul cu Senatul României și opt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu au vrut să se organizeze alegeri generale pentru toți membrii consiliului.

Senatul, prin anularea propriilor decizii date între 2011-2015, și-a schimbat practica anul acesta, prelungind mandatele până la șase ani pentru cei aleși pe rest de mandat (înlocuitorii celor plecați din CSM din diverse motive).

Cu alte cuvinte, începând din 6 ianuarie 2017 nu am fi avut un CSM nou, ci tot pe cel vechi, deoarece dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale magistraților, nouă ar fi rămas pe loc până la epuizarea mandatului de șase ani.

Joi, Curtea Constituțională a tranșat disputa prin decizie definitivă și obligatorie, luată în unanimitate: se fac alegeri pentru toți membrii CSM!  Exact așa cum a susținut permanent România Liberă.

Nerespectarea Constituției a început cu validarea mandatului judecătorului Norel Popescu

În CSM sunt 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși în adunările generale ale magistraților, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept, respectiv ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al României.

Mandatul membrilor CSM este colectiv, pentru o perioadă de șase ani, fără posibilitatea reînoirii. Ultimul mandat colectiv al CSM a început la data de 6 ianuarie 2011 și se termină la data de 6 ianuarie 2017. 

Fiind mandat colectiv, dacă un membru părăsește CSM din diverse motive, este înlocuit pentru restul de mandat, cu un magistrat ales în adunări generale ale magistraților, prin vot secret.

Până în 2015 au părăsit CSM mai mulți membri, înlocuiți, în urma unor alegeri, de Alina Ghica, Mona Pivniceru (înlocuită, la rându-i), Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, George Muscalu, Adrian Bordea, Mona Lisa Neagoe, Luminița Palade, Daniela Ciochină și Norel Popescu.

Până la Norel Popescu, toți ceilalți au fost validați pentru rest de mandat. La Norel Popescu, practica Senatului de validare pentru rest de mandat s-a blocat. PSD și aliații săi, majoritari în Senat, au dorit să-i dea lui Norel Popescu un mandat de șase ani.

Avertizările României Libere au început din luna mai 2015, adică din momentul în care Senatul, controlat de PSD, UNPR și ALDE, și-a manifestat intenția de a da o decizie specială, de mandat pe șase ani, pentru judecătorul Norel Popescu (ales pe restul de mandat al judecătorului Toni Neacșu, inculpat și condamnat pentru corupție).

În articolul  EXPLOZIV: judecătorul lui Duicu, votat pentru CSM cu autocarul PSD, primește cadou de la Senat un mandat de șase ani!, publicat în România liberă  la data de 27 mai 2015, avertizam că membrii Comisiei Juridice a Senatului, comisie controlată de PSD, face o excepție pentru judecătorul Norel Popescu: îl votează pentru un mandat complet de șase ani în Consiliul Superior al Magistraturii, deși până la acea dată înlocuitorii celor plecați din consiliu au fost validați de Senat DOAR pentru restul de mandat.

Tot România Liberă a dezvăluit în exclusivitate faptul că domnul judecător Norel Popescu a fost votat în CSM prin transportarea judecătorilor-alegători la secția de votare cu un autocar pus la dispoziție de președintele PSD Orșova, Constantin Popescu, la rugămintea judecătorului Adrian Curelea.

Președintele PSD Orșova a fost arestat ulterior, alături de președintele Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, în dosarul în care ultimul era acuzat, între altele, de trafic de influență din antecamera biroului premierului de atunci, Victor Ponta.

Judecătorul Curelea, implicat în transportarea alegătorilor, a fost pedepsit de CSM, confirmându-se, astfel, dezvăluirile României Libere.

Octombrie 2015. Președintele Comisiei Juridice a Senatului: “PSD susține cu vehemență validarea pe șase ani!”

În luna mai 2015, am reușit blocarea deciziei de validare a judecătorului Norel Popescu pentru un mandat întreg, de șase ani.

Discuțiile despre validarea acestuia au fost reluate în Comisia Juridică a Senatului în octombrie 2015, când România Liberă a publicat o altă serie de articole.

La data de 27 octombrie 2015, președintele Comisiei Juridice a Senatului, Cătălin Boboc,  declara României Libere: ”Dvs ne-ați atras atenția asupra lui Norel Popescu. El este singurul pentru care PSD susține validarea pe șase ani, deși pentru toți ceilalți înlocuitori s-a votat pentru restul mandatului. De asemenea, tot din România liberă am aflat că Norel Popescu a fost ales cu ajutorul unui autocar PSD, cu care au fost transportați judecătorii la secția de votare. În acest moment, noi, liberalii, cât și UDMR, susținem că Norel Popescu nu poate fi validat decât pe restul de mandat, până în 2017, însă PSD susține cu vehemență validarea pe șase ani. Eu cred că se va respecta legea și validarea va fi doar pe restul de mandat, mai ales că există această umbră de suspiciune privind alegerea sa cu ajutorul unui partid politic, iar legea interzice implicarea partidelor în alegerile de la CSM. Ulterior, CSM ne-a confirmat dezvăluirile României Libere”. Validarea Senatului nu a fost pentru rest de mandat, cum a susținut domnul Boboc, ci pentru mandat de 6 ani.

În Senat s-ar fi încercat și o modificare a deciziei Comisiei Juridice, după cum ar rezulta dintr-o declarație, transmisă nouă prin SMS de către senatorul Cristian Bodea: „Data trecută, în comisie s-a votat ca mandatul lui Norel Popescu să fie până în ianuarie 2017, însă în plenul Senatului, unde s-a trimis raport pentru restul de mandat de aproape doi ani, PSD a cerut îndreptarea erorii materiale, ca mandatul să fie pentru 6 ani. Azi, în Comisie se dezbat cele două variante: rest de mandat până în 2017 si varianta PSD, care vrea mandat de 6 ani”.

Ce declarau în 2015 unii membri CSM despre favorizarea lui Norel Popescu

În anul 2015, dintre membrii CSM care au fost validați de Senat pentru resturi de mandate, George Muscalu și Bogdan Gabor s-au considerat discriminați și au anunțat atunci că vor și ei mandate întregi. În schimb, Aron Bordea și Alina Ghica  au susținut că s-a încălcat legea pentru favorizarea lui Norel Popescu.

Nouă, Senatul ne-a aplicat regula mandatului colectiv pentru ca la alegerile următoare să fie ales un nou consiliu. Văd că la el  (la Norel Popescu -nn) s-a aplicat o altă măsură și nu am nici o explicație. Din nefericire, am aflat prea târziu că Norel Popescu, ales la limită în CSM,  a fost ales datorită convocării și aducerii judecătorilor cu autocarul acelui președinte PSD. Dacă am fi aflat atunci de autocar, probabil am fi luat o poziție. Din păcate, politicul este implicat.Tot din păcate, în zonă se practică această convocare și transportare a magistraților la alegeri pentru CSM, scrie chiar în raportul Inspecției Judiciare.Nu știu ce atitudine să iau” ne-a declarat, în 2015, Adrian Bordea, ales pe restul de mandat al locului lăsat liber de Mona Pivniceru.

Judecătorul Mircea Aron: “Pentru mine este clar că nu mi-aș fi adus alegătorii, nici măcar pe banii mei, cu autocarul pentru că nu e legal

Judecătorul Mircea Aron, care a fost ales în CSM de colegii săi de la Înalta Curte de Casație și Justiție la alegerile generale ale magistraților pentru mandat colectiv integral, alegeri care s-au desfășurat în anul  2010, ne-a declarat că  “ Ce s-a hotărât pentru Norel Popescu este discriminare. Nu știu de ce Comisia Juridică a Senatului a votat așa”.

În legătură cu modul de a face campanie pentru alegerile CSM și aducerea la vot a magistraților cu autocarul, deși legea interzice campania electorală în ziua alegerilor, judecătorul Mircea Aron ne-a precizat (în 2015): “Eu nu pot comenta situația cu autocarul luat gratuit de la PSD pentru a-i duce pe judecători să voteze pentru Norel Popescu pentru că este pe rolul secției noastre o acțiune disciplinară. Pot să vă spun, însă, că eu n-aș fi făcut așa cevaPentru mine este clar că nu mi-aș fi adus alegătorii, nici măcar pe banii mei. cu autocarul pentru că nu e legal. Nu pot comenta legătura de cauzalitate a demersului judecătorilor Norel Popescu și Adrian Curelea, v-am mai spus, pentru că e pe rol o acțiune disciplinară la CSM”.

Precizare: Între timp, judecătorul Adrian Curelea, care a făcut rost de autocar de la președintele PSD Orșova, a fost sancționat de CSM.

Schimbarea “macazului” în 2016

Probabil din cauza alertelor lansate de România Liberă, Senatul și-a schimbat strategia pentru a câștiga susținerea membrilor CSM aflați în situația dlui Norel Popescu. Și anume, Senatul și-a anulat propriile decizii prin care opt membrii CSM fuseseră validați doar pentru rest de mandate, acordându-le prelungire pentru epuizarea mandatului întreg  de 6 ani. Cu această decizie, Senatul  a închis gura membrilor CSM care acuzau discriminarea.

După această decizie, CSM a anunțat calendarul alegerilor pentru restul locurilor rămase libere după 6 ianuarie 2017, când ar trebui să înceapă un  nou mandat colectiv al consiliului de 6 ani (adică până la data de 6 ianuarie 2023).

Decizia Senatului de a prelungi mandatele a nouă membri și programarea noilor alegeri doar pentru cinci locuri (în loc de 14) în noul mandat colectiv al CSM a stârnit revolta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

Decizia de programare a alegerilor pentru CSM a fost atacată de UNJR în instanța de judecată, unde s-a ridicat excepția de neconstituționalitate privind durata mandatului colectiv al membrilor consiliului.

CCR s-a pronunțat în unanimitate joi, 2 iunie, consfințind mandatul colectiv al membrilor CSM, care expiră pentru toți membrii consiliului la data de 6 ianuarie 2017.

Fiind mandat colectiv, se aplică legislația valabilă și pentru Parlament și anume dacă un membru CSM pleacă din diverse motive ( e inculpat într-un dosar penal, își dă demisia sau moare), acesta este înlocuit, prin alegeri, de un alt magistrat pentru restul de mandat.

Decizia de joi a CCR impune organizarea alegerilor generale ale magistraților pentru toți membri aleși ai CSM (nouă judecători și cinci procurori). De asemenea, Senatul va desemna doi reprezentanți ai societății civile.

Membrii de drept sunt: procurorul general al României ( acum Augustin Lazăr, care rămâne membru CSM deoarece abia și-a început mandatul); președintele Înaltei Curți (doamnei Livia Stanciu îi expiră mandatul, iar în locul ei va fi ales un nou președinte, care trebuie validat de președintele țării) și ministrul Justiției (probabil, locul ministrului Raluca Prună va fi ocupat de un nou ministru după alegerile parlamentare din anul acesta).

Ce spun acum membri CSM rămași fără prelungire

Am vrut să obținem opiniile unor membri CSM care au pierdut prelungirile de mandat în urma deciziei CCR. Din păcate, domnul Norel Popescu și doamna Luminița Palade, care au contestat în instanță durata mandatului, nu au răspuns la telefon.

Am obținut, însă, punctul de vedere al doamnei judecător Alina Ghica, aleasă și ea tot pentru rest de mandat. Judecătoarea a susținut că decizia CCR este conformă cu Constituția și că ea a susținut permanent că mandatul în CSM este unul colectiv, motiv pentru care înlocuitorii, între care se afla și ea, NU pot fi validați pe 6 ani. 

Eu am fost validată de Senat pentru rest de mandat prin hotărârea din septembrie 2011, în locul domnului judecător Dan Lupașcu. Tot atunci au fost validate, tot pentru rest de mandat, și colegele mele de Consiliu, Mona Pivniceru și Florentina Gavadia. Atunci, în Senat s-a discutat natura mandatului CSM, respectiv dacă este mandat individual sau mandat colectiv. Inițial, eu si colegele am fost de acord asupra faptului că avem mandat colectiv. Ulterior, ele și-au schimbat opinia și au atacat în instanță, dar Curtea de Apel București le-a respins irevocabil. Eu nu am atacat decizia, am fost consecventă cu principiile mele”, a declarat Alina Ghica pentru România Liberă.

Despre prelungirea mandatului ei la 6 ani, judecătoarea ne-a declarat: „Anul acesta, fără să cer și fără să fiu consultată, Senatul, invalidandu-și propria practică, mi-a prelungit mandatul, așa cum le-a prelungit celorlalți membrii CSM validați inițial pe rest de mandat”.

Ea a mai susținut că nu făcut cerere de intervenție nici în procesul de suspendare a calendarului alegerilor pentru CSM de la Curtea de Apel București, așa cum au făcut unii dintre colegii ei care au fost cadorisiți de Senat cu mandat întreg. De ce? „Pentru că nu ar fi fost legal” ne-a declarat judecătoarea Alina Ghica..

Unii dintre colegii săi din CSM, aflați în aceeași situație de înlocuitori, au făcut astfel de cereri de intervenție la instanța Curții pentru a-și susține mandatul de 6 ani. Ca, spre exemplu, George Muscalu, Norel Popescu și Luminița Palade. Fără rezultatul scontat, deoarece, așa cum am mai precizat, instanța a trimis la CCR excepția de neconstituționalitate invocată de UNJR, iar CCR a decis: mandatul este colectiv; înlocuitorii celor care părăsesc CSM în interiorul mandatului de 6 ani pot fi validați de către Senat doar pentru restul de mandat. 

Contactat telefonic, George Muscalu, procuror-membru CSM ales pe locul lăsat liber de Grațiela Isac, a declarat că decizia CCR este obligatorie și trebuie respectată, dar consideră că cel care rămâne pe rest de mandat este discriminat. 

„Mandatul este colectiv și se termină în ianuarie 2017. Aștept motivarea acestei decizii. Calitatea de membru ales al CSM este limitat la un singur mandat de șase ani si având doar un singur mandat, cel care rămâne doar pe rest de mandat este discriminat„, ne-a declarat George Muscalu.

Din păcate, domnul Norel Popescu și doamna Luminița Palade nu au răspuns apelurilor noastre telefonice pentru a le consemna punctul de vedere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă