UPDATE: Fostul ministru al Apărării a declarat la ieșirea din Parchetul General că nu are calitatea de suspect în dosarul Mineriadei și că a fost chemat pentru a i se aduce la cunoștință redeschiderea dosarului. Ne-a spus doar că s-a redeschis dosarul. Nu mi-au fost aduse la cunoștință acuzații”, a declarat Atanasie Stanculescu.
Citește și Victor Atanasie Stănculescu: Nu sunt suspect, nu eram în țară în iunie 1990 …
–––––
Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a ajuns, miercuri după-amiază, la Parchetul instanței supreme. El a declarat, la intrare, că a fost citat în calitate de supect în dosarul mineriadei și că urmează să afle ce anume vor să îi aducă la cunoștință procurorii, scrie Mediafax.
„Am venit să văd de ce am fost chemat, în calitate de suspect. Sunt curios pentru ce fapte m-au chemat aici”, a declarat Victor Athanasie Stănculescu, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Întrebat dacă a avut vreo implicare în cazul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, Victor Athanasie Stănculescu a spus că în acea perioadă el se afla în Germania.
Tot miercuri au fost la PICCJ fostul președinte Ion Iliescu și fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, ambii fiind citați în dosarul Mineriadei.
Ion Iliescu a plecat de la PICCJ după aproximativ o oră şi nu a dorit să facă nicio declaraţie.
Virgil Măgureanu a spus, la ieşirea de la PICCJ, unde a stat aproape două ore, că este bine că s-au reluat cercetările în dosarul Mineriadei şi că va da declaraţii despre cele întâmplate, „cu răspunderea fiecăruia”.
„Este benefic că s-au reluat cercetările. Este singura declaraţie pe care o pot face cu acest prilej. Nu este doar atribuţia mea să reconstitui adevărul, să contribui la asta, pot să fac. Vom da declaraţii în legătură cu toate câte s-au întâmplat, cu răspunderile fiecăruia, după încheierea tuturor cercetărilor. Nu putem substitui nici instanţa şi nici factorii care sunt obligaţi să reconstituie faptele”, a declarat Măgureanu.
Întrebat dacă este acuzat tot de infracţiuni contra umanităţii, la fel ca şi Ion Iliescu, Măgureanu a spus: „Asta este o întrebare de-a dreptul neroadă”.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.
Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat că în dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoștință acuzațiile, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.
În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.
Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire.
Inițial, în dosarul Mineriadei au fost în atenţia procurorilor militari, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu.
Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.
Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.
