Titlul "Vicky Cristina Barcelona" se refera la cele trei personaje: Vicky (Rebecca Hall) e o tipa calculata si cerebrala, care-si abandoneaza peste vara bogatul logodnic in New York pentru a lucra la teza ei de master despre "Cultura Catalana", si asta in Spania, unde-si va petrece toata vara alaturi de cea mai buna prietena, Cristina (Scarlett Johansson).
Cristina, pe de alta parte, este opusul lui Vicky: haotica, romantica si dornica de aventura, blonda cu buze senzuale si ochi verzi (amanunt relevant mai tarziu in poveste) isi petrece vara (si viata) in tentative artistice. Cel de-al treilea personaj este orasul Barcelona insusi, ale carui arhitectura, muzee, delicii gastronomice si viata de noapte sunt filmate ca pentru un spot publicitar turistic, – incluzand si muzica de fundal aferenta. Dar si Vicky, si Cristina plus Barcelona sunt trecute in umbra o data cu aparitia, pe la jumatatea filmului, a Mariei Elena (Penelope Cruz), pasionala si dementa fosta nevasta a artistului local macho Juan Antonio Gonzalo (Javier Bardem).
Prea multa vorbarie explicativa? Pai, asa-i si filmul. Cadre fixe, ca niste fotografii insirate si legate intre ele de un narator care trancaneste incontinuu un text explicativ, redundant si pe alocuri naiv. Imaginile sunt adesea doar ilustratii menite sa "lege" comentariul, fara de care "Vicky Cristina Barcelona" nici nu exista. O glumita, o distractie cu mult sex si nu ce v-ati astepta, poate, de la un film de Woody Allen.
