Judecătoarele arestate pentru corupţie Viorica Dinu şi Antonela Costache făceau trafic de influenţă la colegi judecători de la diferite instanţe pentru a-i elibera pe omul de afaceri Nelu Iordache (patronul ROMSTRADE, arestat preventiv) şi pe Ştefan Rădulescu ( patronul MOBINS, condamnat definitiv) .
Cum au încercat să-l ajute pe Nelu Iordache
Într-o convorbire interceptată, avocata Petre Daniela i-a atras atenţia judecătoarei Viorica Dinu faptul că a introdus o cerere de eliberare şi pentru omul de afaceri Nelu Iordache, arestat preventiv pentru deturnare de fonduri.
Potrivit referatului ” Dinu Viorica nu s-a plasat pe poziţia exprimării unui refuz de implicare a sa în derularea unor eventuale intervenţii, ci a afirmat doar că un asemenea demers nu poate avea succes„. Dinu i-a atras atenţia că „La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”. De asemenea, Viorica Dinu a motivat că ar fi fost atenţionată, de colegii de la Curtea de Apel Bucureşti, că intervenţiile în acest dosar sunt riscante: „…ce mi-au zis ăştia de la Curte”, „Şi au zis să: «Nu te băga, că nu, nu se…[neinteligibil]…»”.
”În urma verificărilor efectuate în evidenţa informatizată ECRIS, a rezultat că dosarul cu nr. 7875/2/2012, având ca obiect contestaţia în anulare şi părţile S.C. MOBINS S.A. – recurent, RĂDULESCU ŞTEFAN – intimat, a avut termen de judecată în data de 19.12.2012 la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, C 3R (potrivit planificării şedinţelor de judecată, din respectivul complet fac parte judecătorii C. Craiu, M. Niţă, R. Moroşanu şi, prin rotaţie, D. Dolache).
Cu privire la acest dosar, a reieşit că avea ca obiect o contestaţie în anulare, cauza având stabilit termen chiar în acea zi, respectiv, în data de 19.12.2012.
Despre acest dosar, COSTACHE ANTONELA ANEMARY a menţionat „dacă se admite contestaţia, se desfiinţează decizia din recurs. Poate delibera în … se poate termina la C.A.B., judecând recursul…”.
Privitor la aceeaşi cauză, DINU VIORICA a specificat „păi, da, mă, că e definitivă soluţia …ei (n.n. judecătorii din complet) au admis, în principiu … […] … îi pune liberi. Aia e!”.
Acelaşi raţionament a fost împărtăşit şi de COSTACHE ANTONELA ANEMARY, care a menţionat „asta-i consecinţa, măi!”, după care a adăugat „…păi, da’ noi vorbim de contestaţie în anulare, da? Se desfiinţează, aşa se face, nu? Şi-l pune în libertate (pe Ştefan Rădulescu-nn) asta-i consecinţa. Şi este motiv de admitere pentru că nu a fost citată! Nu a fost citată aia, partea asta civilă. MOBIUS (MOBINS-nn) , cum naiba îl cheamă”.
Referitor la modalitatea în care se procedase pentru traficarea influenţei privitor la respectivul dosar, COSTACHE ANTONELA ANEMARY a întrebat „da’ tu la cine te-ai dus, la Antoaneta, pentru ăsta?”, iar DINU VIORICA a răspuns afirmativ, precizând şi că “…da’ a fost aşa: vorbim cu Veronica, ca să intre invers”. Despre aceeaşi cauză, COSTACHE ANTONELA ANEMARY a precizat „că mai multe societăţi n-au fost citate şi dosaru’ ăsta fără completu’ ăsta şi mai sunt şi la alte complete cu care nu poţi să vorbeşti, da’ poate… Pentru că acuma, deci, cu asta, cu Veronica, a rămas că dă banii!”.
DINU VIORICA şi-a exprimat părerea în acelaşi sens, menţionând „păi, da! Şi să încerce să le convingă!”. Din conţinutul dialogului a mai reieşit că DINU VIORICA a întreprins anterior acte de traficare a influenţei pentru soluţionarea favorabilă a respectivului dosar, astfel că a afirmat că i s-a promis că instanţa se va pronunţa în acea cauză chiar în ziua de 19.12.2012, când avea termen de judecată, sens în care a specificat „pronunţarea. N-a zis aşa? …Aşa ar fi trebuit, că doar aşa ne-am înţeles!”.
Cum existenţa unei asemenea promisiuni era cunoscută şi de către COSTACHE ANTONELA ANEMARY, aceasta a continuat dialogul, menţionând „<<cât vrei mă?! Că, ştii, că aşa vorbisem>>”.
Stefan Radulescu a fost condamnat pentru spalare de bani, devalizarea societăţilor preluate de la stat sau de la micii acţionari, precum fabrica de mobilă Mobins, intreprinderea de construcţii SOMACO, întreprinderi de transport etc. Aceste active aveau foarte multe clădiri şi terenuri în Bucureşti si in toată ţara. Radulescu a fost acuzat de fraude şi înşelăciune inclusiv de omul de afaceri Gelu Tofan.