13.1 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăSpecial„Verticala puterii" lui Putin, construită pe terorismul cecen

„Verticala puterii” lui Putin, construită pe terorismul cecen

Atentatele de la Moscova readuc în atenţie modul în care fostul preşedinte Vladimir Putin s-a folosit de terorism pentru a deveni cel mai puternic om din Rusia. Cele două atentate sinucigaşe din metroul moscovit, comise luni la o oră de vârf – deci cu număr mare de  victime – în plin centrul capitalei, sub sediul serviciilor de securitate, sunt un semnal, amintind că tragedii similare au fost folosite de abilul politician Vladimir Putin pentru a-şi impune puterea şi oamenii din serviciile secrete şi armată.

De fiecare dată, atentatele violente care au înfricoşat ruşii şi au rămas nerevendicate au fost puse pe seama separatiştilor islamişti ceceni şi au fost urmate de „ceva” important decis de Kremlin. „Ceva” care îi sporea puterea şi influenţa. Acum, fostul ofiţer KGB, după două mandate prezidenţiale, este premier, Constituţia nepermiţându-i al treilea mandat consecutiv. Metodele rămân aceleaşi şi unii analişti se întreabă dacă  ce s-a petrecut la metroul din Moscova reprezintă manipulare sau atentate reale. Atentatele nu au fost revendicate, dar autorităţile acuză cecenii.

Cert este că ele intervin într-o perioadă când politica economică a premierului Putin este contestată, în multe oraşe având loc manifestaţii de protest şi tot mai des se vorbeşte despre o divergenţă de opinii între el şi succesorul său la Kremlin, Dmitri Medvedev. Popularitatea lui Putin este în continuă scădere, iar el nu este omul care să se mulţumească cu rolul unui simplu pion pe tabla de şah a politicii ruse.

Fostul preşedinte şi-a clădit reputaţia şi succesul instaurând „verticala puterii” şi acţionând contra rebelilor ceceni, dar nu a dovedit că poate preveni atacuri teroriste majore contra populaţiei civile. Totodată, atacurile de acum ar putea fi prezentate drept „o dovadă” că politica lui Medvedev de liberalizare a guvernării, de intensificare a pluralismului politic şi de negociere cu terorismul reprezintă cauza intensificării insurgenţei în regiunea unde Putin a dus două războaie.

Înaintea primei alegeri a lui Putin în fruntea statului, în Rusia au avut loc atentate violente, inclusiv în Moscova, soldate cu aproape 300 de morţi. A fost votat fără probleme şi a pus atentatele din Moscova – comise de foşti KGB-işti, susţin adepţii teoriei conspiraţiei – pe seama cecenilor, relansând ostilităţile în Caucaz. A insta­urat sistemul autoritar numit de el „verticala puterii”, a sugrumat libertatea presei şi a arestat oligarhi pentru a-i înlocui cu foşti colegi FSB  sau petersburghezi. Atentatele au fost folosite întotdeauna pentru a-şi întări puterea. Pentru Putin, Rusia este puterea FSB, a petrolului şi gazului.

După atentatele din 2004 a reorganizat guvernul, a anunţat unitatea ţării contra terorismului şi şi-a concentrat pute­rea la Kremlin. De această dată, în contextul nemulţumirilor crescânde ale ruşilor faţă de capacitatea guvernului de a atenua efectele crizei economice, atacurile teroriste pot fi un nou act în eforturile premierului contestat de revenire pe poziţii de forţă.

Cu atât mai mult cu cât anul trecut Kremlinul anunţa sfârşitul operaţiunilor contra terorismului în Cecenia.  

Cele mai citite

Presa din Israel, despre presupusul atac asupra Iranului

Presupusul atac asupra Iranului ar trebui interpretat ca un avertisment adresat Teheranului cu privire la capacităţile ofensive ale Israelului şi ca un semn că Israelul...

Diversitatea ochelarilor: opțiuni remarcabile care îți atrag atenția

În căutarea perechii perfecte de ochelari, oamenii descoperă o gamă largă de opțiuni care depășesc simpla corectare a vederii. Dincolo de funcționalitatea lor esențială,...

Președintele COSR confirmă: „Șansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice sunt importante”

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că şansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice...
Ultima oră
Pe aceeași temă