Noile dezvăluiri ale site-ului Wikileaks arată atenţia acordată de diplomaţii americani curentelor de opinie venite dinspre Vatican, în special celor pe care oficialii SUA le-au interpretat ca fiind antisemite sau antiislamice.
În 2002, o telegramă americană arata că unii membri ai ierarhiei catolice „manifestă urme de sentimente antisemite”, precizând că „un vârstnic oficial de origine franceză” se plângea de „influenţa excesivă” a evreilor în presa şi Guvernul din Hexagon.
În acelaşi timp, documentul cita alţi oficiali ai Vaticanului care acuzau unii magistraţi evrei din Statele Unite de instumentarea unor anchete împotriva Bisericii Catolice.
De asemenea, în 2004, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger se opunea perspectivei aderării Turciei, stat musulman, la Uniunea Europeană, după cum notează alt document american. Astfel, deşi Vaticanul era oficial neutru în această problemă, actualul Papă insista – în final fără succes – ca în Constituţia UE să se facă referire clară la „rădăcinile creştine ale Europei”.
Diplomaţii americani chiar sugerau, în 2006, ca un oficial al Departamentului de Stat din SUA să viziteze Vaticanul pentru a convinge Sfântul Scaun să aibă o atitudine pozitivă faţă de potenţiala integrare europeană a Turciei.
„Creştinismul nu se potriveşte cu democraţia”
În rândul comunităţii creştine din România, aceste relatări de pe Wikileaks sunt primite cu reticenţă.
Comentatorul Dan Ciachir, cunoscut tradiţionalist, precizează, pentru romanialibera.ro, că Vaticanul nu a încercat în niciun caz să manipuleze politica mondială, ci să-şi reafirme valorile conservatoare care definesc orientarea Papei Benedict al XVI-lea.
„În problema integrării Turciei în UE, Jospeh Ratzinger avea dreptate. Păi ‘ce să caute turcul în Bulgaria?’, ca să-l parafrazez pe Caragiale în ‘D’ale carnavalului’. Actualul papă vrea o reîntoarcere la rădăcinile creştinismului”, spune Dan Ciachir.
El explică poziţia diplomaţilor americani faţă de Vatican prin tradiţia neoprotestantă a Statelor Unite: „Nu întâmplător, SUA au avut până acum un singur preşedinte catolic, JF Kennedy”.
Până la urmă – conchide Dan Ciachir – doctrina ortodoxă nu se potriveşte cu noţiunea de democraţie: „Nu există creştin-democraţie. Creştinismul înseamnă şi excludere”.
„Vaticanul nu face politică”
Însă reprezentanţii lumii catolice din România resping din capul locului dezvăluirile Wikileaks.
Emil Moraru, lector universitar la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti, insistă că Vaticanul nu s-a opus integrării Turciei în Uniunea Europeană.
„Papa a respins această ipoteză în cartea sa – ‘Fără rădăcini’. Prin tot ce face, Biserica Catolică doar susţine unele valori pe care trebuie să le sprijine şi statele: respectul faţă de demnitatea persoanei umane, binele comun, libertatea religioasă, familia şi aşa mai departe”, argumentează Emil Moraru.
În privinţa blamatei opoziţii a Vaticanului faţă de mediile islamice sau evreieşti, Moraru spune că Sfântul Scaun se implică într-adevăr cu un discurs tranşant numai acolo unde comunităţile creştine sunt asuprite, dând exemplul Iranului.
„Biserica apără valorile sale, nu face politică”, conchide Emil Moraru.
Totuşi, documentele invocate de Wikileaks indică faptul că, pe lângă presupusele intervenţii în politica mondială, Vaticanul ar avea obişnuinţa să monitorizeze foarte atent subiecte precum situaţia dizidenţilor din lume, respectarea drepturilor omului şi controlul guvernelor asupra populaţiei.