Varujan Pambuccian, specialist în IT şi membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei din Parlament, consideră populişti paşii înapoi făcuţi de câteva capitale europene. La Bucureşti, în schimb, în vreme ce Pambuccian acuză lacune majore, ministrul Valerian Vreme vrea ratificarea tratatului.
Controversatul tratat ACTA (tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute) a fost deja denunţat de premierul polonez Donald Tusk şi de către ambasadoarea Sloveniei la Tokyo, la doar câteva zile după ce a fost semnat. Liderul polonez consideră că tratatul trebuie „analizat profound” şi că „discuţiile au fost incomplete, această chestiune trebuind discutată la un nivel mai înalt”. Helena Drnovsek Zorko, semnatara din partea Sloveniei a tratatului, şi-a făcut mea culpa public, declarând: „Am comis un act de neglijenţă civică, pentru că nu am fost atentă. Mi-am îndeplinit datoria oficială, dar nu şi cea civică. Vreau să le cer scuze copiilor, cunoştinţelor şi necunoscuţilor care şi-au exprimat surprinderea şi groaza pe internet”.
Varujan Pambuccian, specialist în IT şi membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, consideră denunţarea tratatului drept un gest inutil şi făcut doar de faţadă, pentru a diminua pagubele de imagine în rândul alegătorilor: „În primul rând nici Polonia, nici Slovenia şi nici un alt semnatat nu pot da înapoi. Ce fac ei, e un gest pur politic. Singurul gest pragmatic ar fi ca Parlamentul European să nu-l voteze şi ratifice. Restul sunt vorbe”.
Pambuccian a analizat pentru RL ciudăţeniile tratatului
ACTA: „E un tratat gândit prost. E un tratat care are doi în unu. Contrafacerile sunt puse laolaltă cu pirateria. Contrafacerea înseamnă că cineva produce un bun material, iar eu produc un lucru similar, furând proprietatea intelectuală, iau brandul lui şi îl pun pe contrafacerea mea.
Pirateria o găsim în special la bunurile virtuale. Iau un lucru făcut de altcineva aşa cum e, nu modific nimic şi îl pun la dispoziţie gratuit sau pe bani, fără acordul creatorului. Contrafacerea şi piratarea – două lucruri care sunt complet diferite, iar tratarea lor unitară este o greşeală”.
Cine a rămas pe lângă
O altă deficienţă majoră a tratatului este că nu caută să stopeze fenomenul piratărilor şi al contrafacerilor, ci se concentrează doar pe pedepsirea folosirii lor. Varujan Pambuccian: „Nu ştiu cât de eficient poate să fie un tratat care lasă neatinsă sursa de contrafaceri, adică China, Rusia, Ucraina, America de Sud şi nordul Africii. Fiindcă cu ruşii şi chinezii nu se poate negocia, de aceea tratatul se concentrează pe blocarea intrării contrafacerilor sau a produselor piratate pe teritoriul statelor UE. Din punctul ăsta de vedere, tratatul e şchiop”.
Cel mai controversat punct al tratatului ACTA e „articolul 23″, care îi bagă în aceeaşi oală atât pe cei vinovaţi de contrafacere cât şi pe internauţii care, de pildă, partajează gratuit fişiere în reţea (adică majoritatea dintre noi). Inclusiv „cei care îi ajută” pe piraţi se pot alege cu dosar penal. Astfel, providerii de internet sau cei care oferă servicii de hosting, pot fi oricând daţi în judecată pe motiv că au favorizat accesul la un site care este acuzat că încalcă drepturile de autor. Ca să nu se lege la cap cu eventuale procese, providerii de internet vor prefera să blocheze o mulţime de site-uri, limitând astfel accesul indivizilor la informaţie. Această prevedere, care aduce atingere drepturilor civile, a fost vârât „pe gât” statelor semnatare, fără ca acestea să aibă vreun cuvânt de spus.
Îl ratificăm?
De altfel, întregul tratat ACTA nu e în opinia lui Varujan Pambuccian decât „o creaţie” a laboratoarelor de entertainment la Hollywood: „Ceea ce vedem este o tentativă fără prea multă imaginaţie şi inteligenţă din partea industriei multimedia, care încearcă să dea cu toporul în stânga şi în dreapta, ca să-şi apere proprietatea intelectuală. Nu ştiu cum a fost făcută negocierea asta a prevederilor tratatului. Foarte puţină lume ştie cum s-a făcut ACTA. Cert e că s-a născut într-un mod foarte ciudat. Eu cred că e o presiune aberantă – şi am asistat în timp la asta în ultimii zece ani – din partea industriei media şi din partea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor”. Deşi nimeni nu-şi asumă textul tratatului, printre promotorii ACTA se numără Motion Picture Association of America, Time Warner, Sony, The Walt Disney Company, cărora li s-au alăturat şi giganţi din domeniul farma ca GlaxoSmithKline şi Pfizer.
Varujan Pambuccian speră ca ACTA „să nu fie votat în Parlamentul European şi prevederile lui să fie renegociate, de data asta transparent”. Am încercat să comunicăm pe tema tratatului ACTA şi cu ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, semnatarul documentului, din partea României, însă „abonatul nu poate fi contactat”. Într-o declaraţie recentă pentru presa centrală, ministrul Comunicaţiilor declara că nu a găsit „puncte nevralgice” în tratat şi că acesta ar putea fi ratificat.