În 2009 a fost o confruntare dură. Presa contra democrației. Vântu, Patriciu, Voiculescu contra lui Traian Băsescu. Câștigător? Democrația. Au mai rămas doar patru luni până la startul confruntării prezidențiale din noiembrie. Temele de campanie nu s-au definit încă. Nici candidații. Avem, în schimb, mulți iepuri. Candidați iepuri. Multe teste, fumigene și vânătoare de vânt. Se fac calcule, se gândesc strategii, se negociază. Totuși, încet, încet se prefigurează câteva direcții. Revenit în luptă, după scandalul de imagine în care a fost târât, Traian Băsescu încearcă să fure startul campaniei. Prezent la o dezbatere a Fundației Mișcarea Populară, președintele a anunțat două teme de campanie: ”Statul de drept, dar și democrația, sunt, cred eu, două teme care vor fi teme fundamentale în campania pentru alegerile prezidențiale”.
Traian Băsescu pare că a învățat lecția de la europarlamentare, când a lăsat adversarul să impună temele de dezbatere și terenul de confruntare (povestea cu lupta în mocirlă) așa că, de data asta, a furat startul. Nu numai că a trasat primul terenul de joc, dar a și făcut câteva mutări pentru a-și consolida poziția. Contextul celor doi ani de la suspendarea din 2012 l-au ajutat foarte mult. O dezbatere a Fundației Mișcarea Populară intitulată chiar ”Democrație și stat de drept în România”, unde a fost lansat un ”Pact despre statul de drept”, urmat apoi de un miting pentru comemorarea a doi ani de la evenimentele din iulie 2012. Cu Elena Udrea în prim-plan, ce-i drept. ”Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci” spune un vechi proverb românesc. Traian Băsescu, dacă vrea să mai aibă un cuvânt de spus la alegerile din noiembrie, trebuie să joace. Chiar dacă PMP nu este tocmai ceea ce și-a dorit să fie. Iar de voie, de nevoie Traian Băsescu utilizează instrumentele politice pe care le are la îndemână în acest moment. Adică PMP. Până la urmă, e și Elena Udrea bună la ceva: face zgomot. Probabil asta e și misiunea politică pe care o are de executat vara asta: să facă zgomot și figurație. Și mult aerobic. În aer liber și în politică, desigur.
Confruntarea – Varanul versus statul de drept – e în plină desfășurare. Da, Varanul se luptă cu Kovesi și DNA, se luptă cu Livia Stanciu și ICCJ, se luptă cu serviciile de informații. Și evident, Varanul se luptă cu Traian Băsescu. Au trecut 10 ani. Voiculescu a investit în corupție. A cumpărat, a mituit, a șantajat, a comandat plutoane de execuție, s-a infiltrat în guverne și în majorități parlamentare cu un partid minuscul și un imperiu mediatic. Traian Băsescu a investit în reforma statului și a justiției. A sprijinit statul de drept, independența justiției și a serviciilor de informații. ”Rămân pe terenul de luptă” a declarat Voiculescu în fața Tribunalului București. Timp de 10 ani s-au luptat și s-au vânat reciproc. Însă Marea Finală o vom vedea la toamnă. Iar dacă Voiculescu decide să bage în teren propriul candidat la președinție, ceilalți actori politici, de la Ponta și PSD, până la Johannis, Antonescu, MRU și alianța PNL-PDL vor fi trimiși în tribune, ca simpli spectatori.
În acest meci – Varanul versus statul de drept– a intrat, timid, și Monica Macovei. Surpriză. Între timp Monica a devenit politician. Apelând la un truc femeiesc, de victimizare, s-a poziționat în adversar și victimă a Varanului: “În Senat, Varanu‘ m-a înghesuit și a fost agresiv. S-a lipit de mine la propriu, într-un colț unde m-a băgat, ca să schimb o lege. A fost foarte agresiv și fizic”. Varanul prinde ideea din zbor și aplică o tactică veche de când lumea – dezbină și stăpânește – și anunță că va susține un proces împotriva Monicăi Macovei, pe care o detestă la fel de mult ca pe Traian Băsescu: „Este vorba de un proces împotriva doamnei Monica Macovei pentru defăimarea României şi, să mă consult cu avocaţii mei, pentru subminarea economiei naţionale.” E evident. Voiculescu e în campanie electorală. Plimbările aproape zilnice în fața justiției – că merge la Tribunal sau la Parchet – îi sunt extrem de avantajoase deoarece radicalizează publicul Antenei 3 și mai tare.
În schimb, anunțul lui Voiculescu divizează frontul statului de drept. Băsescu sau Macovei? Pe care dintre cei doi îi va urma electoratul justițiar? Președintele are nevoie de acest electorat pentru Marea Finală. Un electorat nu foarte numeros, dar cu o capacitate de mobilizare extraordinară. Un electorat care i-a fost fidel în toate cele patru mari confruntări – decembrie 2004, la suspendarea din 2007, în războiul presă contra democrație din 2009 și în vara anului 2012 – toate câștigate de Traian Băsescu. Ultimele isprăvi politice ale președintelui, mai ales cele din campania pentru europarlamentare, au șubrezit însă încrederea acestui electorat. L-au dezamăgit și l-au demobilizat. O parte s-a orientat spre Macovei, deci a rămas la PDL, iar o altă parte a trecut în rândul absenteiștilor.
Șansele de a recupera acest electorat, dar și șansele de a câștiga Marea Finală – Varanul versus statul de drept – depind doar de Traian Băsescu. De capacitatea de a se reinventa și de candidatul pe care îl va susține. Pe cine va introduce antrenorul-jucător pe teren în Marea Finală? Nu, nu Elena Udrea. Nu e pregătită pentru un meci de o asemenea anvergură. S-o lăsăm în pace. Ea face aerobic. E nevoie de un candidat cu un profil puternic, capabil să facă față provocărilor interne, dar, mai ales, provocărilor din imediata vecinătate a granițelor României, unele greu de anticipat în acest moment. Își va asuma Traian Băsescu îndrăzneala de a face imposibilul și de data aceasta? Nu știm. ”Închei, adresându-mă reprezentanților PMP cu speranța că ați înțeles foarte bine că obiectivul este 2016. Până la urmă, peste acest obiectiv s-au suprapus două rânduri de alegeri, care nu s-au constituit într-un moment vital al partidului, ci așa le-a dat legislația și trebuie să treceți prin ele, alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale, aveți deja un candidat, pe care cred că-l veți susține și eu vă doresc succes pentru atingerea obiectivului din 2016.”
Știm, în schimb, că noiembrie 2014 reprezintă sfârșitul unui deceniu politic și a unui mod de a face politică. Mai bun sau mai rău. Istoria va consemna faptele. Un singur lucru este însă cert. Schimbarea este așteptată la toate nivelurile societății. Până la Marea Schimbare, avem Marea Finală a trecutului. Sau a prezentului. Varanul versus statul de drept. Și în această Finală, cine va reprezenta, totuși, echipa statului de drept? Băsescu sau Macovei?
