La 4 ani după ce a intentat divorț și a spus răspicat, „Dan Adamescu m-a supus la suplicii inimaginabile”, lui Carmen ot Parai sau Mălai, cea care se vrea acum doamna Adamescu redivivus, i-a venit cheful magnific duhovnicesc de a pune pomeni!
La 40 de zile de la trecerea la cele veșnice a fostului soț renegat de dânsa, văduva violet(ă) vrea exclusivitate la amenajarea de pomeni. Și asta o face cu alai, cu bodyguarzi și cu multă smerenie demnă de Mânăstirea SECU.
Nu contează ce rit au pomenile, oricum ‘mneaei văduva violet, e distrusă de viață. Nu din cauză că i-ar fi murit soțul în condiții de gulag sovietic, nu! Nici măcar că a suferit suplicii cumplite în închisoare, soțul nu ea, nu! Nici măcar pentru că în ultimii 4 ani nu s-a întâlnit cu „soțul drag și scump”, nici măcar în vis, nu. Și nici măcar pentru că a uitat unde a aruncat verigheta care a consemnat un mariaj de excepție cu Dan Adamescu, nu!
Ci pentru că a simțit că-i fug milioanele de sub picioare. Și vrea cu tot scandalul de rigoare să arate că a fost o soție devotată până la ultimul cent. În fața instanței de judecată, desigur. Aceeași instanță căreia îi declarase sub semnătură că nu mai suportă căsnicia plină de ”obidă și împilare”!
Atunci când s-a dat ordin de zi pe unitate, Coana Mare a strigat prezent și a și pocnit scurt din călcâie. Și a mai și precizat pentru fraierii ascultători chiar în sediul magazinului Unirea: ”Bă i-o sunt mama voastră, să moară mama de nu faceți ce vă zic, io!”.
Ulterior lucrurile s-au mai aplanat și au revenit oarecum în matca lor firească. Adică madama Carmen a luat cu japca o bună parte din averea fostului soț, după ce în prealabil renunțase la tot și plecase să-și refacă viața.
Înainte de a fi închis pe baza unui simplu denunț, Adamescu Sr. a primit urările necesare de la soția sa, care, conform legăturilor în fața Lui Dumnezeu, trebuia să-i fie alături până la moarte.
Printre dinți, tovarășa stahanovistă Carmen Palade – cu pedigriee de excepție pentru mediul pufos securistoid – i-a șoptit prea iubitului său tovarăș de viață câteva cuvinte de mare încurajare: ”Ai să mori în pușcărie și eu am să-ți iau toată averea!”
Ca să spui așa ceva fostului partener de viață trebuie să fi fost bine instruită. Că nu degeaba tăticul domniei sale, Vasile Costache Palade, a lucrat pe vremea comunismului victorios la Cooperativa ”Ochiu și Timpanu”, dânsul fiind șef al Secției de Cosmetică Muncitorească, calitate din care făcea manichiura dizidenților politici cu foarfeca de viță de vie.
Acum e dificil, foarte dificil de priceput cine ar fi putut să-l închidă pe Adamescu Sr. numai pe baza unui simplu denunț. Chiar dacă fostul președinte Traian Băsescu a precizat că la DNA, lui Adamescu Sr. i s-au cerut ceva informații despre banii negri din campania prezidențială din 2009.
Dar Adamescu Sr. a fost mai discret decât toți politrucii la un loc. Un om de onoare care a nu a avut parte deloc de ce a dat el celor din jur! În condițiile în care a realizat ce lombrozieni de stirpe patibulară îl înconjoară, Adamescu Sr. a hotărât că nu mai vrea să rămână în această lume împănată de ură și ranchiună. Și a plecat… la fel de discret cum a fost și-n viața de zi cu zi.
