Fiind o achiziţie pe termen lung, alegerea uşii de intrare trebuie făcută în aşa fel încât să ţină cont de principalele aspecte: siguranţă, rezistenţă şi design.
La achiziţionarea unei uşi de intrare trebuie avute în vedere mai multe aspecte, constructive şi funcţionale: sistemul constructiv fiabil (protecţia la intemperii, calitatea acoperirii, calitatea sistemului de balamale, posibilitatea de reglare pe mai multe direcţii), gradul de termo şi fono izolare, nivelul de securitate şi aspectul estetic (model armonizat cu tema arhitecturală a faţadei casei).
În ceea ce priveşte materialele din care se realizează uşile de intrare, tradiţia se îndreaptă către lemn. Există însă un impediment: ca orice material natural, acesta este influenţat de condiţiile de temperatură şi umiditate de pe cele două feţe ale blatului uşii (cea dinspre exterior şi interior). Indiferent de tratamentele care i se aplică, materialul lemnos va fi influenţat în timp de diferenţele de temperatură şi umiditate şi se va deforma. De asemenea, şi termoizolarea în cazul lemnului este mai slabă decât în cazul materialelor metalice cu inserţii de vată minerală sau poliuretan. Pentru o uşă mai stabilă la intemperii, aluminiul sau oţelul pot constitui o alternativă de luat în considerare. Evident, calitatea execuţiei şi concepţia constructivă sunt determinante. La capitolul rezistenţă, o uşă din metal – aluminiu, oţel sau combinaţii între cele două – conferă o rezistenţă sporită şi, implicit, durabilitate. Cu toate acestea, fără o întreţinere periodică a sistemului, vor apărea disfuncţionalităţi şi, mai târziu, blocaje sau zgomote neplăcute. Materialul din care este executat ansamblul de uşă poate influenţa mult preţul, însă concepţia de execuţie este determinantă: mai multe compromisuri – preţ mai mic.
