La 25 de ani de la dezintegrarea Uniunii Sovietice, președintele rus, Vladimir Putin, se străduiește să-i refacă „măreția“, prin aceleași metode de forță, fără să respecte niciun principiu al democrației și nici drepturile elementare ale omului.
Cert este că Putin s-a exprimat clar că „dezintegrarea Uniunii Sovietice a fost cel mai mare dezastru geopolitic din ultimul secol“ și că URSS ar fi trebuit doar reformată, nu distrusă și reclădită pe „principiile pervertite ale Occidentului“. Adică, statele care fuseseră incluse cu forța în URSS ar fi trebuit să primească o oarecare autonomie, nu independență, să se orienteze după Occident, de exemplu.
Unii analiști susțin că existența URSS s-a bazat pe faptul că trupele rusești au rămas în țările „uniunii“ ca forță de ocupație, ceea ce acum n-ar mai fi posibil. Ceea ce nu înseamnă că Putin nu va încerca și acest vechi „remediu“ pentru a reface „URSS 2.0“, cum a fost numit conceptul de către cel care i-a dat naștere, ideologul Kremlinului, Serghei Kurginian.
Europa trebuie să se uite la Rusia ca la Soare
Conform himerelor lui Kurginian, rușii trebuie să formeze un nucleu în jurul căruia să se poziționeze restul europenilor, căci Rusia este și trebuie să rămână în Europa, ca pilonul cel mai puternic. „URSS 2.0“ trebuie să ofere soluția „democra-tică“ care să cuprindă și viziunea politică europeană.
Însă formula lui Kurginian arată mai degrabă ca un imperiu, căci altfel nu există vreo soluție politică să conduci un astfel de conglo-merat. Cine să conducă? Rusia, cum cine?! Vladimir Putin, mai exact. După anexarea Crimeii, în sfârșit i-a crescut popularitatea printre ruși la 75%, procent ce coincide și cu cetățenii ce preferă programele de televiziune oficiale, susținute de Kremlin.
Adică cele unde Kurginian și doctrina „URSS 2.0“ sunt prezenți în serial. Putin crește în popularitate și printre partidele cu platforme extreme din Europa chiar Occidentală. Cât despre Europa de Est, analiștii ruși spun că n-a fost pierdută niciodată după destrămarea URSS, aderarea unor state la Uniunea Europeană și orientarea către Occident fiind „mișcări anemice“.
Aventurile militare, bine primite de public
Ca prim pas pentru URSS 2.0 pe care trebuie să-l facă Putin este să păstreze po-pularitatea internă la 75%, să fie tot mai influent în politica externă și să continue „aventurile militare“, căci acestea sunt bine pri-vite și primite de poporul rus. Îi face bine la „mitul superiorității“, pe care sovieticii s-au străduit să i-l bage în cap, ca o justificare a metodelor brutale, chiar feroce, la care au recurs conducătorii pentru „a uniformiza“ cetățenii.
Este evident că Putin s-a pregătit de implementarea doctrinei URSS 2.0 ca o superputere, investind în armată și în influența externă, cu toate riscurile de imagine. Trebuie să destrame Uniunea Europeană, cu tot cu NATO, ca să o poată anexa „ideologic“ și lucrează intens pe partidele extremiste.
Pare că ar fi posibil să-și rea-lizeze visul sovietic, dacă ar fi mai puternic intern. Adică dacă n-ar exista o „corupție sălbatică“, ce a urmat „capitalismului sălbatic“ de după destrămarea URSS, fărădelegea funcționarilor, lipsa totală de programe econo-mice, în afara celor clasice, gazele!, dezordinea din sistemul educației și „stupefacția poporului“.
Acest termen, vehiculat de analiștii economici, arată starea poporului rus cu privire la viitor. Putin trebuie să-i capteze atenția prin ceva! Și se străduiește să-l captiveze cu himera URSS 2.0.
