Aproximativ 150.000 hectare, din 94 de localitati din Caras-Severin, constituie cea mai intinsa proprietate din tara pentru care se solicita retrocedarea. Aceasta avere a apartinut Comunitatii de Avere Caransebes, grupare care cuprinde descendentii granicerilor din judet.
Proprietatea are ca limite la nord localitatea Ruschita, la sud Eisehall si Tisovita pana la Dunare, la est Cornereva pana la raul Cerna, iar la vest Poneasca. Toata aceasta zona a fost data de Imperiul Austro-Ungar granicerilor din Caransebes si din localitatile invecinate, ca o recompensa pentru activitatea depusa, actul de improprietarire definitiva fiind semnat la 28 ianuarie 1880.
Dincolo de recunostinta, improprietarirea mai avea un scop: nou-constituita comunitate urma sa administreze in forma colectiva intreg masivul paduros din muntii Banatului de est, prin intermediul unei obstii formate din peste 30.000 de familii. Comunitatea a functionat permanent pana in anul 1947, cand s-a produs nationalizarea. Urmasii fostilor proprietari pot solicita, individual, restituirea averii, pentru fiecare localitate in parte, pana la 30 noiembrie.
Tentative de reconstituire franate de legislatie
Dupa Revolutie, urmasii proprietarilor initiali au incercat sa reintre in proprietatea averii confiscate de comunisti. Legislatia de inceput a noii democratii nu a a fost de prea mare ajutor, astfel incat abia in anul 2000 Comunitatea de Avere a Fostului Regiment Confiar Romano-Banatean nr. 13 din Caransebes a putut deveni persoana juridica.
Incercarea de reconstituire a Comunitatii de Avere s-a produs dupa ce, in perioada anterioara, reusise actiunea de reconfigurare a altor composesorate carasene, din zonele Bucova, Bautarul de Sus si Bautarul de Jos, pentru o suprafata de 19.000 hectare de fond forestier. Cele trei composesorate se constituisera initial la 1.900 de hectare si cuprindeau locuitorii celor trei localitati, care cumparasera de la grofii unguri muntii si extravilanul si au functionat concomitent cu Comunitatea de Avere Caransebes pana la nationalizare.
Demersurile anterioare au fost continuate, desi legislatia romana nu apucase sa reglementeze clar felul in care se putea realiza retrocedarea padurilor. O prima lege de acest gen a fost emisa pentru comunitatile de genul celei de la Caransebes destul de tarziu. Legea 1/2000 reglementeaza procedura reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera ce au apartinut fostelor regimente graniceresti.
Ulterior, a aparut, pentru clarificari si precizari, Ordonanta 106/2002, care dadea fiecaruia dintre urmasi dreptul de proprieta-te pe 20 de hectare din fondul forestier. Cea mai recenta modificare legislativa in domeniu s-a produs la 17 iulie 2005, odata cu aparitia Legii 247.
La un pas de obtinerea titlurilor de proprietate
Pentru a se putea reconstitui dreptul de proprietate, fiecare urmas al granicerilor trebuia sa depuna, individual, o solicitare de retrocedare, pana la 22 septembrie 2005. Potrivit deputatului PD de Caras-Severin, Ionesie Ghiorghioni, termenul a fost prelungit pana la 30 noiembrie anul acesta.
„Nu vom astepta neaparat pana la acest termen”, a declarat parlamentarul.
„Speram ca mostenitorii se vor grabi cu depunerea actelor. Noi oricum am depus pe raza fiecarei localitati vizate cate o cerere colectiva. Cand si cererile individuale vor fi depuse, urmeaza validarea lor de catre comisiile locale de fond funciar, apoi, in etapa urmatoare, prezentarea la Comisia Judeteana de Fond Funciar din cadrul Prefecturii, care va valida deciziile luate la nivel local, iar, in final, mostenitorii vor primi si titlurile de proprietate.
Din pacate, reconstituirea nu se poate face individual, pentru ca, din cele 94 de localitati, 24 nu au padure deloc, dar urmasii granicerilor care locuiesc aici au aceleasi drepturi ca si urmasii din alte zone, impadurite”, a adaugat deputatul.
Mostenitorii granicerilor care au asigurat linistea Imperiului pe una dintre cele mai importante frontie-re nu se asteapta la probleme in viitor: chiar daca exista localitati in care primarii, din exces de zel, au transferat in proprietate publica o parte din fondurile forestiere care au apartinut Comunitatii din Caransebes, deciziile lor sunt anulate de prevederile recentei Legi 247. Pe raza judetului functioneaza deja trei composesorate reconstituite dupa acelasi principiu – cele de la Bucova, Bautarul de Sus si Bautarul de Jos – si, sub forma unei proprietati publice private, ocolul silvic privat de la Bania, de pe Valea Bozoviciului.
