Update: „Mi-am apărat oamenii şi poporul, nu pe Ratko Mladici. Acum, mă apăr pe mine însumi. Mi-am apărat ţara. Sunt Ratko Mladici”, a spus fostul comandant al sârbilor bosniaci, citat de ziarul britanic The Guardian, în ediţie online.
Update: Fostul comandant al sârbilor din Bosnia nu a vrut să pledeze „vinovat” sau „nevinovat” la prima înfăţişare în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi a denunţat „acuzaţiile odioase” care i se aduc, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Update: Ratko Mladici compare, în acest moment, în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.
„Sunt generalul Ratko Mladici”, a răspuns el judecătorului, care i-a cerut să-şi prezinte identitatea, potrivit Mediafax.
Mladici va trebui să pledeze „vinovat” sau „nevinovat” în faţa Curţii.
Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, care va compărea astăzi, pentru prima dată, în faţa Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, este acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Citiţi mai jos principalele acuzaţii împotriva lui Ratko Mladici.
SREBRENIŢA: Ratko Mladici este acuzat pentru genocidul de la Srebreniţa din iulie 1995, în cursul căruia 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost executaţi în şase zile, masacrul cel mai grav comis în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
ALTE LOCALITĂŢI DIN BOSNIA: El este acuzat de genocid, persecuţie, exterminare, omucidere, deportări şi acte inumane în numeroase municipalităţi din Bosnia, unde oamenii săi au ucis, violat, torturat, deţinut şi alungat mii de musulmani şi croaţi.
ASEDIUL DE LA SARAJEVO: El trebuie să răspundă pentru asediul asupra oraşului Sarajevo, care a durat 44 de luni începând din mai 1992, în cursul căruia 10.000 de civili au fost ucişi, de tirurile de mortier trase din zonele înalte din jurul oraşului sau de lunetişti.
LUARE DE OSTATICI: Ratko Mladici este acuzat că a luat ostatici 200 de militari ai ONU între 26 mai şi 2 iunie 1995. Ei au fost ţinuţi în posturi strategice ale teritoriilor cucerite, pentru a împiedica orice bombardament al NATO împotriva forţelor armate sârbe din Bosnia.
