Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), prin Agerpres, a pus in circulatie o informatie inexacta, atribuind-o ca rezultat al unui studiu si anume ca mai mult de jumătate dintre procurorii şi judecătorii din România consideră că activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu este transparentă, iar peste 60% au opinii negative cu privire modul în care se efectuează recrutările de personal în sistemul justiţiei.
Surse judiciare au declarat însă pentru RL că UNJR a trimis chestionare tuturor celor circa 8000 de magistraţi din România, dar a primit doar aproximativ 300 de răspunsuri. Din cele 300 de raspunsuri ,probabil 60% au dat raspunsurile relatate de UNJR prin Agerpres. Astfel, procentul anunţat de UNJR nu este cel real, deoarece trebuia raportat la toti cei circa 8.000 de magistrati-procurori si judecatori- din toata tara.
Potrivit rezultatului chestionarului, adica a raspunsurilor celor aproximativ 300 de magistrati din totalul de circa 8.000, activitatea CSM este considerată drept netransparentă sau puţin transparentă în următoarele domenii: desfăşurarea şedinţelor plenului şi secţiilor (56%), documentele elaborate de compartimentele interne (63%), motivarea hotărârilor plenului şi secţiilor (57%), ocuparea posturilor din cadrul aparatului propriu al CSM (63%), participarea membrilor CSM la vizite, conferinţe, grupuri de lucru în străinătate (76%).
Reamintim ca şefa CSM, Alina Ghica, ne-a declarat că ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, i -a reproşat că a dat dovadă de prea multa transparenta deoarece a publicat pe pagina CSM toate documentele procurorilor nominalizaţi pentru funcţiile de procuror general şi de şef al DNA şi le-a supus dezbaterii publice. Ministerul Justiţiei s-a ferit să facă acest lucru, deşi era o cerinţă a Comisiei Europene.
Sondajul asociatiei judecatorilor si procurorilor confirmă dezvăluirile României libere, potrivit cărora UNJR şi Asociaţia Magistraţilor din România încearcă să revoce actuala conducere a CSM, care se arată hotărâtă să continue reforma în justiţie, sa apere independenta Justitiei de imixtiunile puterii politice si să respecte cerinţele Uniunii Europene.
Citeşte şi:
