Instituศiile de învฤศฤmânt superior încep un nou an ศcolar dupฤ o varฤ zbuciumatฤ, marcatฤ de scandalurile de plagiat ศi de retragerea unor titluri. Statistica va confirma prฤbuศirea numฤrului de studenศi înscriศi în primul an.
Nu existฤ încฤ date oficiale, dar înmatriculฤrile care urmeazฤ sฤ fie fฤcute în prima sฤptฤmânฤ de facultate, dupฤ cum au precizat funcศionari din Ministerul Educaศiei, vor arฤta cฤ numฤrul studenศilor din primul an de facultate va confirma tendinศa descrescฤtoare din ultimii ani. Trei sunt cauzele care au dus la prฤbuศirea numฤrului de studenศi: abandonul ศcolar în creศtere, numฤrul tot mai mic al celor care iau bacalaureatul ศi declinul natalitฤศii.
Pentru anul ศcolar 2014-2015, la nivelul întregului învฤศฤmânt superior de stat, capacitatea de ศcolarizare anualฤ a fost de 169.092 locuri, potrivit Barometrului Calitฤศii Învฤศฤmântului Superior elaborat de Agenลฃia Românฤ de Asigurare a Calitฤลฃii în Învฤลฃฤmântul Superior (ARACIS). Cu cinci ani înainte, însฤ, la stat se înscriau aproape 400.000 de studenศi, deci scฤderea este ศocantฤ, de aproape 60%.
Declinul masiv al numฤrului de studenศi s-a resimศit chiar mai acut la universitฤศile private. În 2009, acestea au înscris 127.000 de tineri. În anul universitar 2014-2015, însฤ, oferta educaศionalฤ a instituศiilor private privind numฤrul de facultฤศi, domenii ศi programe de studii de licenศฤ a cuprins doar 45.280 de locuri, din care s-au ocupat jumฤtate. Aศadar, capacitatea privaศilor în 2014 era de doar o treime faศฤ de cea din 2009 ศi doar jumฤtate din locurile din acea treime s-au ศi ocupat. Potrivit unor surse universitare, instituศiile de învฤศฤmânt private de tradiศie ar înregistra anul acesta de zece ori mai puศini studenศi decât acum ศase ani.
Într-o analizฤ realizatฤ de RL anul trecut, reducerea numฤrului de studenศi se reflectฤ ศi în veniturile înregistrate de cele mai mari ลase universitฤศi private din ลฃarฤ: cu 33 pânฤ la 141% mai mici, potrivit bilanศurilor depuse la Ministerul Finanศelor.
Procentele înศelฤtoare
Numฤrul – foarte probabil – ศi mai mic al studenศilor din acest an, raportat la 2015, îศi gฤseศte o explicaศie în procentul scฤzut de promovare la bacalaureat, coroborat cu recordul absolut al abandonului ศcolar. Dupฤ creศterea exigenศei prin amplasarea camerelor de luat vederi în sฤlile de examen, numฤrul celor care au obศinut diploma de bacalaureat s-a prฤbuศit. Astfel, deศi procentajele absolvenศilor sunt crescฤtoare (în 2011 – 46%, 2012 – 43%, 2013 – 55%, 2014 – 59%, 2015 – 66%, 2016 – 67%), statistica este înศelฤtoare. Pentru cฤ, de fapt, în cifre absolute, anul acesta au promovat bacalaureatul mai puศini elevi decât acum cinci ani.
În 2011, în prima sesiune a examenului de bacalaureat, dintre cei 204.000 de elevi înscriศi, doar 93.000 au luat notฤ de trecere, în timp ce aproape 111.000 au picat, rata de promovare înregistrând o valoare de 46%, minimul ultimilor 20 de ani. Deศi în 2016 au luat bacalaureatul 67% dintre cei prezenศi în sฤlile de examen, cifra elevilor cu diplomฤ este cu 7.000 mai micฤ decât în anul 2011, adicฤ aproximativ 86.000. Explicaศia? Nu au fost luaศi în calcul tinerii care, deศi au 18 ani, nu s-au mai înscris la examen. Nu trebuie uitat cฤ, din cei 86.000 de absolvenศi, 10% aleg sฤ studieze în strฤinฤtate.
Inevitabil, a scฤzut ศi numฤrul elevilor înregimentaศi de facultฤศi, deศi admiterea nu mai implicฤ trecerea unor examene dificile, cum se întâmpla pânฤ în anii 2000, ci se face pe baza unui dosar.
În acest context, este imposibil ca România sฤ recupereze deficitul de absolvenศi pe care îl are în raport cu Occidentul. La nivelul întregii populaศii, România are 14% absolvenศi de facultate din populaศia cu vârstฤ de pânฤ la 65 de ani, în timp ce procentajul european este de 24%. De altfel, la toate categoriile de vârstฤ, numฤrul persoanelor din România care au terminat o facultate este sub media europeanฤ: pentru categoria 20-24 de ani, România – 10%, media europeanฤ – 17%; pentru categoria 25-64 de ani, România – 14%, media europeanฤ – 30%.
Anchetฤ
Furtunฤ la ศcolile doctorale
Vara aceasta a consemnat retragerea titlului de doctor în cazul a doi politicieni de marcฤ: fostul premier Victor Ponta ศi fostul vicepremier Gabriel Oprea. Dat fiind cฤ urmeazฤ sฤ fie analizate ศi alte teze de doctorat ale unor politicieni ศi personalitฤศi publice, a început bฤtฤlia politicฤ. Ecaterina Andronescu, preศedintele Comisiei de Învฤศฤmânt din Senat, vrea sฤ mute analiza doctoratelor de la CNATDCU – organismul care a dat verdictele de mai sus – la universitฤศi. Existฤ mari dubii (dovedite, de exemplu, în cazul Universitฤศii de Apฤrare „Carol I”, care a dat un verdict de neplagiat pentru fostul ministru de Interne Petre Tobฤ, ulterior invalidat) cฤ toate instituศiile de învฤศฤmânt superior vor avea puterea de a recunoaศte cฤ au girat o fraudฤ academicฤ. În acest context, ministrul Educaศiei, Mircea Dumitru, a afirmat cฤ se lucreazฤ la elaborarea metodologiei de evaluare a ศcolilor doctorale, astfel încât procesul de acreditare sฤ demareze în aceastฤ toamnฤ.
MIZฤ
Cele mai cฤutate specializฤri
La cea dintâi sesiune de admitere în facultฤศi, cele mai cฤutate au fost: Limbi moderne aplicate – cu 75,9 candidaศi/loc; Administrarea Afacerilor – cu 8,7 candidaศi/loc, Facultatea de Jurnalism ศi ศtiinศele Comunicฤrii – cu 7,1 candidaศi/loc, Medicinฤ Dentarฤ – cu 4,48 candidaศi/loc, Facultatea de Drept (4,1 candidaศi/loc) ศi Facultatea de Medicinฤ – cu 3,8 candidaศi /loc.
14% din angajaศii din România au terminat o facultate.
26% din angajaศii din Europa au terminat o facultate.
5 % din studenศii români au ales sฤ studieze într-o universitate din Occident.
Declinul masiv al numฤrului de studenศi s-a resimศit chiar mai acut la universitฤศile private