Universitatea din Bucureşti cere Ministerului Educației rediscutarea modificărilor la Legea Educației și critică prevederile legate de durata mandatului de rector și formula de reorganizare a învățământului postliceal, conform Mediafax.
"Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3.000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc. Considerăm nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti", arată comunicatul Universității din București.
Citește și: UNSR susține MEN în reorganizarea învățământului superior
UB consideră că ordonanţa aduce şi o serie de clarificări şi de detalieri binevenite, printre acestea amintind posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10 la sută cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali şi posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – să plătească şcolarizarea.
"Universitatea din Bucureşti îşi exprimă însă nedumerirea şi îngrijorarea faţă de alte prevederi din actuala OUG, care, în loc să limpezească legislaţia educaţională în vigoare, o fac încă şi mai confuză, lăsând loc unor abuzuri, în niciun caz profitabile pentru buna funcţionare a sistemului sau care par mai degrabă soluţii de expedient, cu miză imediată, pentru probleme grave cu care se confruntă educaţia din România", se arată în comunicat.
Instituţia de învăţământ arată, astfel, că în OUG 49/2014 se completează art. 207 din Legea Educaţiei astfel încât se creează premisele eliminării incompatibilităţilor dintre funcţiile de conducere în universităţi şi demnităţile publice, deschizând calea cumulării funcţiilor de rector şi senator, deputat, ministru etc., ceea ce ar duce la o şi mai puternică politizare a învăţământului superior românesc, contrară încercărilor de disociere a politicului de academic din legislaţia actuală şi susceptibilă de a compromite valorile fundamentale ale universităţilor – autonomia, libertatea de gândire şi de expresie etc. -, perspectivele de dezvoltare instituţională durabilă şi de profesionalizare a managementului educaţional.
Citește și: VIDEO. Băsescu: E visul mai vechi al lui Andronescu de a vedea studenți fără bacalaureat în universități
O altă observaţie se referă la specificaţiile Legii Educaţiei (art. 213) privind durata pentru care o personă poate exercita funcţia de rector în aceeaşi universitate, apreciind că acestea sunt înlocuite cu precizări neclare, interpretabile – nu "mai mult de două mandate succesive, complete" – ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat.
"Universitatea din Bucureşti consideră inadecvată contextului actual românesc suspendarea legală a limitărilor temporale pentru exercitarea funcţiei supreme într-o universitate, cu atât mai mult atunci când actuala OUG pare să fie destinată obţinerii acesteia prin mijloace discutabile – suspendarea temporară a mandatului etc", se arată în comunicat.
În opinia UB, specificările privind statutul legal şi organizarea instituţiilor private de învăţământ superior ridică semne de întrebare referitoare la favorizarea acestora ca entităţi strict comerciale, degrevate de responsabilitatea publică a misiunii asumate.
Potrivit sursei citate, este neclară şi formula de reorganizare a învăţământului postliceal.
Citește și: VIDEO. Băsescu, despre Legea Educației: Nu este cazul ca Victor Ponta să generalizeze exemplul lui
UB nu este de acord nici cu posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, precizând că o astfel de măsură grevează asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale. De asemenea, sursa citată nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituţii al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat.
O altă prevedere contestată este introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de doi ani (care nu este încă reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura) şi programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta decât o schemă de tranziţie.
Citește și: Ciorbea analizează dacă sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea CCR pe OUG privind Legea Educației
Universitatea bucureşteană atrage atenţia şi asupra modificărilor aduse studiilor doctorale, arătând că o decizie de schimbare a politicilor în domeniu, în sensul deschiderii oportunităţilor pentru studiu în regim cu frecvenţă redusă creşte riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună.
UB solicită ministerului "rediscutarea problemelor menţionate şi remedierea carenţelor semnalate în OUG 49/2014".
Consiliul Naţional al Rectorilor din România (CNR) a remis un comunicat în care, "în calitate de reprezentant al mediului universitar şi partener de dialog al Ministerului Educaţiei Naţionale", a apreciat pozitiv aspectele incluse în OUG nr. 49/2014 de modificare a Legii educaţiei, "în mod deosebit cu privire la facilitarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii universităţilor româneşti, de întărire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum şi de consolidare a statutului instituţional al universităţilor româneşti".
Legea Educației a fost modificată prin OUG 49/2014. Printre cele mai importare schimbări se numără: înființarea de universități private la inițiativa unei persoane fizice și au caracter nonprofit și sunt de interes public, lucru care le aduce beneficii (neplata TVA), în condițiile în care primesc bani de la studenți, admiterea la facultate fără bacalaureat, organizarea unei a treia sesiune a examenului de bacalaureat și doctoratul la fără frcevență.
