În timp ce unele fabrici au recâştigat nişe importante din piaţa sovietică şi produc pentru personalităţi precum preşedintele Turkmenistanului, alţii mobilează vabanele de vânătoare ale aristocraţilor scandinavi.
AProducătorii de mobilă din Transilvania s-au reoritentat, în contextul crizei economice, către pieţe care le permit câştiguri excelente. Piaţa fostei URSS şi piaţa scandinavă sunt două dintre cele pe care s-au impus proprietarii de fabrici din Transilvania
Mobilier pentru cabanele de vânătoare ale aristocraţilor scandinavi
Un fost sculptor de iconostase pentru bisericile din Transilvania a ajuns să producă mobilier pentru cabanele de vânătoare ale aristocraţilor scandinavi. Mircea Cioboată, fondatorul SC Apollo SA din Livada, a ridicat meşteşugul producerii mobilierului din lemn masiv la rangul de artă. El a educat o serie de tineri din satul Livada, care au deprins sub îndrumarea sa tainele sculpturii în lemn şi care acum produc piesele de mobilier, decorate cu blazonul fiecărei case nobiliare din Suedia ori din Norvegia care recurge la serviciile artistului clujean. Mircea Cioboată spune că ideea de a produce mobilier de înaltă calitate i-a fost sugerată de nişte cunoscuţi din Franţa. „Am avut nişte parteneri care mi-au cerut să produc mobilier antichizat, după modelul celui din regiunea Champagne. Noi am onorat comanda şi aşa a început producţia de mobilă”, spune omul de afaceri din Livada.
La capitolul organizare, Mircea Cioboată este ajutat de fiica sa, Diana, care a abandonat cariera de psiholog pentru a fi alături de tatăl său.
Nu doar aristocraţii scandinavi cumpără piesele de mobilier realizate în satul Livada, ci şi proprietarii de restaurante de lux din staţiuni din Germania. Însă, tot mai mult, şi românii au ajuns să aprecieze mobilierul sculptat în lemn masiv şi cunosc tot mai mult faptul că asemenea piese sunt făcute pentru a rezista sute de ani, deci pot fi lăsate moştenire copiilor ori nepoţilor.
Mobilier pentru „tătucul turcmenilor”
Mobilierul din lemn masiv este căutat pe pieţele din Occident, dar şi pe cele din fostul URSS. Cele mai mari profituri le fac societăţile care vând mobilier sculptat din lemn masiv în ţări precum Turkmenistan ori Rusia. O garnitură pentru o sufragerie din reşedinţa unui om de afaceri ori a unui politician înstărit din aceste ţări poate să depăşească valoarea de 50.000 de euro, iar piesele de lemn sunt realizate din esenţe fine, precum abanosul, cu tapiserie din mătase naturală ori din catifea. Unele dintre fabricile de mobilă din Transilvania îşi consultă clienţii din străinătate înainte să lanseze noi colecţii, spune inginerul Florin Faur. „Noi am realizat mobilier pentru preşedintele Turkmenistanului. Turcmenii au remarcat mobila noastră la o expoziţie, apoi ne-au invitat să participăm la un concurs. Mobila trebuia să fie inspirată de cai, pentru că turcmenii sunt mai iubitori de cai. Însă a trebuit să ţinem cont de rasa lor din Turkmenistan, nu era orice rasă. Aşa că am participat la concurs şi am reuşit să câştigăm comanda”, spune omul de afaceri.
Alţi producători s-au orientat către nişe precum mobilierul pentru copii. Cumpărătorii români preferă piesele din lemn masiv, în locul celor din plastic, produse în Asia, spune proprietarul unui lanţ de magazine de mobilier pentru copii, Andrei Cosmovici.
Unele fabrici s-au închis
Dacă unii manageri au fost inspiraţi şi s-au adaptat condiţiilor de pe piaţă, alţii, în schimb, şi-au închis fabricile, chiar dacă unele dintre ele erau cu o tradiţie îndelungată. Aşa s-a întâmplat în Cluj-Napoca şi în Huedin. Cei mai mulţi dintre muncitorii concediaţi au reuşit deja de lucru în noile fabrici, iar alţii şi-au deschis propriile lor ateliere, în care confecţionează jucării ori rame pentru tablouri, spun reprezentanţii autorităţilor care se ocupă cu plasarea forţei de muncă.
