12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Un uragan în devenire. Dimensiunile strategice ale dosarului Lukoil

 

După ce a beneficiat de numeroase facilități fiscale, Lukoil anunță că ar putea închide definitiv rafinăria Petrotel. Conducerea companiei este nemulțumită că se află în vizorul procurorilor și avertizează că închiderea rafinăriei va crește prețul carburanților, va scădea încasările la buget și va conduce la creșterea șomajului. Într-o intervenție fără precedent, președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să naționalizeze rafinăria dacă astăzi nu se reia producția.

„Presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor și a guvernului e inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producția, cer guvernului să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploiești. Cred că în momentul acesta Guvernul ar trebui să fie pregătit să plătească prețul cu care a vândut rafinăria, să fie pregătit să o preia tehnic în operare și, la constatarea finală a ilegalităților comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma consta­tă a fi fraudă cu sumele investite”, a declarat președintele României,

într-o declarație de presă. Șeful statului a cerut companiei ruse să se gândească dacă mai rămâne sau nu pe piața din România, reamintind că aceasta are un mare lanț de distribuție, dar și concesiuni în Marea Neagră. “Trebuie să se hotărască: respectă legile României sau dacă vrea legile de la Moscova, se duce acolo. Am mai auzit și minciuna despre contribuția la buget cu 700 milioane de euro pe an. Lukoil de cinci ani merge în pierdere, ceea ce mă face să gândesc că la terminarea anchetei s-ar putea ca cele 230 de milioane să fie doar o deschidere”, a avertizat Traian Băsescu.

Declarațiile șefului statului vin la o zi după ce Vladimir Nekrasov, prim-vicepreședintele grupului Lukoil, a afirmat la sosirea în România că astăzi conducerea companiei va decide dacă închide definitiv rafinăria Petrotel. Nekrasov s-a întâlnit la București cu vicepremierul Liviu Dragnea, cu ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, dar și cu… procurorul care instrumentează acest caz. “Considerăm că acești 700 de milioane de dolari pe care îi plătim la bugetul de stat drept taxe și impozite pentru acest an pot fi considerate măsuri asigurătorii. Dacă rafinăria nu va mai exista, statul nu va mai putea să obțină acești bani, pentru că vom opri rafinăria definitiv”, a adăugat Nekrasov. Acesta a afirmat că, în cazul în care rafinăria se va închide, carburanții vor trebui importați din Rusia, Bulgaria sau alte țări sau achiziționați de la alte companii de pe piața locală, însă prețul de vânzare a lor va fi mai mare.

Reamintim faptul că procurorii au instituit sechestru asigurător pe conturile bancare ale companiei și pe produsele ce urmau a fi comercializate în vederea recuperării prejudiciului de 230 de milioane de euro, existând suspiciunea de evaziune fiscală și spălare de bani. De asemenea, directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Ce se întâmplă dacă se închide Petrotel

Ion Purică, expert în energie, explică ce se va întâmpla dacă se închide rafinăria Petrotel. “Sunt două scenarii. Într-un caz scade oferta și crește prețul carburanților, dar în acest moment prețul produselor petroliere este aproape de pragul maxim, iar consumul a înregistrat o scădere din această cauză. Mulți au renunțat să mai meargă cu autoturismul propriu. Însă, transportul de marfă nu poate să scadă și atunci cresc prețurile mărfurilor. Însă, interesul companiilor petroliere nu este să crească prețurile și să scadă consumul, ci să-și crească volumul vânzărilor pentru a-și mări profitul”, arată Purică. Al doilea scenariu arată că pe o piață competitivă, golul lăsat prin închiderea unei rafinării este imediat umplut de competitorii acesteia, fie prin mărirea capacității de producție, dacă tehnic este posibil, fie prin importuri de produse petroliere.

În acest moment cele mai mari rafinării funcționează la capacitate maximă. Reprezentanții companiei Petrom ne-au precizat că rafinăria Petrobrazi are o capacitate de 4,2 milioane de tone/an, în prezent funcționând la capacitate maximă. Rafinăria asigură 47% din cererea internă de carburanți. În ceea ce privește rafinăria Petromidia, ce aparține grupului Rompetrol, aceasta are o capacitate maximă de
5 milioane de tone/an. Reprezentanții companiei susțin că, în acest moment, rafinăria funcționează la întreaga capacitate, prelucrând țiței adus exclusiv din Kazahstan. “Petromidia acoperă 43% din capacitatea de rafinare a României, în condițiile în care toate cele 3 rafinării sunt în funcțiune (n.r. – adică inclusiv cea de la Ploiești)”, se arată în răspunsul Rompetrol. Lukoil România deține o cotă de aproximativ 20% din piața totală de produse petroliere.

Gazprom, viitorul proprietar al rafinăriei de la Teleajăn?

Se pare că Lukoil intenționează de mai demult să renunțe la Petrotel deoarece a făcut o investiție importantă în rafinaria din Burgas (Bulgaria), mărindu-i capacitatea. De altfel, primele informații referitoare la o posibilă retragere a Lukoil din acestă zonă au apărut în august, când compania rusească a vândut benzinăriile din trei țări din Europa Centrală. În plus, în piață se vehiculează ideea că posibilul cumpărător al rafinăriei din România este Gazprom. Gigantul rus și-a exprimat dorința de a cumpăra benzinării de la Petrom, prin intermediul NIS Petrol. “Posibila vânzare către Gazprom a activelor Lukoil din România este o chestiune ce ține de politica noastră de privatizare. Atâta timp cât nu păstrăm controlul unei capacități strategice minime în domeniul energetic, suntem expuși la astfel de situații. Asemenea tranzacție poate afecta economia românească într-un mod complex. De altfel, Comisia Europeană va trebui să ia o decizie privind impactul asupra pieței, în cazul în care Lukoil va vinde Gazprom-ului”, susține Ion Purică. Cele mai consistente facilități fiscale au fost obținute de Lukoil în 2002, la patru ani de la privatizarea rafinăriei de lângă Ploiești. Ministrul Finanțelor de atunci, Mihai Tănăsescu, a propus un proiect de ordonanță de urgență pentru scutirea a două companii din grupul Lukoil de la plata a peste 20 de milioane de dolari, arată ziariștii de la Rise Project.

Sumele reprezentau majorări de întârziere la plata TVA și a accizelor. Ordonanța a fost aprobată de Guvernul Năstase, iar un an mai târziu s-a transformat în lege în Parlament. Anterior, la privatizare, Lukoil a mai obținut și alte facilități fiscale la plata taxelor către stat, dar și un termen de grație de 25 de ani pentru plata unei datorii de 53 milioane de dolari către Bancorex – bancă controlată de stat și absorbită în 1999 de către BCR. Prin convenție, compania petrolieră se angaja să plătească ratele către bancă începând cu anul 2033. Facilitățile acordate în 2002 au fost justificate inclusiv prin investițiile pe care Lukoil urma să le facă în rețeaua proprie de benzinării. Rise Project a arătat și faptul că gruparea Asesoft a lui Sebastian Ghiță a intrat în afaceri cu Serviciul Român de Informații (SRI) și că în cont ajung și banii plătiți de Lukoil. Deputatul Ghiță este membru în Comisia parlamentară de supraveghere și control a SRI.   

Ultima oră
Pe aceeași temă