Un calugar de la Manastirea Bistrita, aflata la cativa kilometri de Piatra Neamt, a fost izgonit din obste, dupa ce intrase in greva foamei, in semn de protest fata de neregulile care se petrec de cand a fost schimbat staretul.
Multimea credinciosilor a impiedicat, violent, duminica, 2 aprilie, schimbarea staretului ctitor al Manastirii Petru Voda, duhovnicul Iustin Parvu, cu un tanar de numai 28 de ani. In mod oarecum similar, schimbarea staretului de la Manastirea Bistrita cu un calugar tanar, adus de la un schit periferic, antreneaza rabufnirea unui scandal in public intr-unul dintre cele mai putin crestine moduri, chiar in Saptamana patimilor. Calugarul Iosif Alexa, aflat de 10 ani la Manastirea Bistrita, s-a decis sa faca publice acuzatii la adresa staretului, dupa ce a fost instiintat ca trebuie sa plece, spre penitenta, la un schit indepartat. Dupa cum spune calugarul, aceasta decizie a venit ca din senin, dupa ce vechiul staret, impreuna cu alti cativa monahi au discutat despre comportamentul neadecvat al unuia dintre bucatari. „Eu cu staretul nu am avut nici o discutie contradictorie. Nici una pana la momentul in care au hotarat ca de astazi plec. Cu o zi inainte am avut o discutie cu un bucatar, care nu are nici un raport de lucru cu manastirea si este o cunostinta de a staretului, adusa cu el de la schitul de la care a venit. Si acolo se comporta tot asa, lovind calugarii. Dupa momentul in care am avut discutia cu acest bucatar, m-am dus in biroul staretului, cu care am avut o discutie pasnica si ne-am despartit, fara sa mai existe nici o problema. A doua zi, unul dintre copii mi-a spus ca si el a fost lovit de bucatarul acela, si nu numai el. Iar acestea s-au intamplat in prezenta catorva martori. Decizia de a schimba bucatarul, si nu staretul, nu venea de la mine, ci de la fostul staret si de la mai multi parinti. De acolo s-a starnit problema”, explica Iosif Alexa.
Lucrari fara autorizatie
in sit istoric
Acuzatiile cele mai grave privesc nerespectarea normelor referitoare la interventia in situri istorice si de patrimoniu. „La ctitoria lui Alexandru cel Bun din 1407, Casa Domneasca, asa cum i se spune, s-a atasat un acoperis, care acopera o terasa din spatele cladirii, dar structura lemnoasa si acoperisul se vad din interior. Deci, cand ghidul spune „Aceasta este casa domneasca a lui Alexandru cel Bun”, adaosul care este nu mai poate sa constituie imaginea exacta a istoriei. Este un adaos care nu mai corespunde adevarului. De asemenea, desi nu este voie sa sapi fara aprobare in incinta unui sit istoric, au fost facute sapaturi, pentru a monta vreo 40 de lampioane in curtea manastirii, pe o distanta de circa 150 de metri. In afara de lipsa aprobarilor, lampioanele acestea prezinta biserica sub alta lumina, care imi inspira un sentiment propriu parcurilor mai degraba. O alta lucrare am oprit-o eu. Ar fi vrut sa puna termopane si la biserica, si la Casa Domneasca. Va dati seama ce ar fi insemnat asta!”, ne-a declarat, in exclusivitate, calugarul Iosif Alexa. In urma scandalului declansat la Manastirea Bistrita, staretul Toderita Petru Pavel a comutat pedeapsa de trimitere la schit si a decis ca Iosif Alexa sa fie oprit de la savarsirea celor sfinte, sa fie dezbracat de hainele monahale si sa fie alungat din obstea calugareasca.
Staret tanar la manastire veche
Despre staretul adus de IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la Manastirea Bistrita, in 20 noiembrie 2005, calugarul Alexa vorbeste fara nici o admiratie. „Cum a ajuns Toderita staret nu ma priveste pe mine. Dar masurile pe care le ia nu sunt cele ale unui staret responsabil. Sa ajungi intr-o functie de staret presupune sa ai un statut de intelept, de intelegator, de iertator, care sa treaca peste toate si sa creeze un climat de pace intru Dumnezeu. Astea nu tin de o functie administrativa, tin de o stare pe care trebuie sa o dobandesti prin rugaciunea ta, prin comportamentul tau, si acestea, vazute de cel care te propune, sunt o garantie ca vei duce misiunea ta si sufletele pe care le ai sub obladuire spre mantuire. Cum a ajuns Toderita staret este o enigma pentru mine. Un baiat la treizeci si ceva de ani are vechime de aproximativ 13 ani, o evolutie rapida si dubioasa si toata lumea se intreaba: cum se poate ca unui tanar fara experienta sa i se poata da o astfel de responsabilitate pentru o manastire cum este Bistrita? Gardienii care sunt adusi acolo fac paza, de fapt, impotriva calugarilor, nu pentru calugari. Iar pedepsele impotriva calugarilor nu ar trebui sa fie hotarate de un singur om, staretul, in mod discretionar, ci de un consiliu la vedere. Acest consiliu trebuie sa functioneze in deplina libertate, si nu cu sentimentul ca cel care face parte din acest consiliu are deasupra lui o garda, care, daca el nu va lua decizia pe care a impus-o staretul, il va alunga si pe el”, a mai declarat calugarul Alexa.
Manastirea Bistrita, ctitorie-unicat
Manastirea Bistrita, aflata la opt kilometri de Piatra Neamt, este un lacas de cult unic in Romania, fiind singurul asezamant cu patru voievozi ctitori. Primul este Alexandru cel Bun, la 1402, iar urmatorii sunt Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu. Manastirea este unicat si in lume, fiind singura ce are o icoana, datand din secolul XVI, cu punerea in mormant a lui Hristos. Pictura in ulei de pe peretii lacasului dateaza din 1814. La Bistrita a fost uns intru monahism patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Teoctist. Muzeul manastirii adaposteste opere de arta, cu o valoare inestimabila. Exista aici cateva bucati din mantia lui Alexandru cel Bun, din brocart tesut cu fir de aur, o parte din armura sa, tot din aur, plus sigiliul si pecetea domneasca. Mai exista icoane vechi de peste 600 de ani, majoritatea fiind lucrate pe lemn aurit. O alta comoara a manastirii este o Evanghelie din argint aurit, ce cantareste 22 de kg, lucrata si scrisa pe timpul lui Veniamin Costache, la 1820.
Cel mai important obiect din patrimoniul manastirii este un clopot de peste 800 de kg, facut din trei parti egale de bronz, argint si aur. Tot aici se gaseste icoana Sfintei Ana, facatoare de minuni, cea mai veche icoana pictata din Romania. Icoana a fost pictata in anul 1200, in Lida (Asia Mica), si a fost daruita de imparatul Bizantului, Emanoil Paleologul, lui Alexandru cel Bun, in 1407, la sfintirea manastirii. Camera mormintelor adaposteste trupurile lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale, doamna Ana, al fiului lui Stefan cel Mare, Alexandrel, al cronicarului Grigore Ureche si al vornicului Ivascu Golescu.
