Europa a fost invadata de bande de cersetori originari din Romania. Politia elvetiana a constatat in aceste zile ca bandele sunt bine organizate, folosesc mijloace moderne de comunicatii si obtin venituri uriase din exploatarea copiilor si a persoanelor cu handicap.
Politia din Berna (Elvetia) a studiat modul de actiune al bandelor care exploateaza copii si persoane cu handicap in orasele elvetiene si a concluzionat ca acestea sunt bine organizate si folosesc mijloace moderne de comunicatii. Astfel, cersetorii care au luat in stapanire strazile si pietele bine frecventate din centrul orasului Berna dispar seara tot atat de repede precum apar dimineata, consemneaza ziarul elvetian Basler Zeitung. Un alt ziar, Sonntagszeitung, il citeaza pe seful politiei pentru straini din oras, Alexander Ott, care prezinta detaliat afacerea retelelor de cersetori.
Potrivit sursei citate, la Berna lucrurile functioneaza in felul urmator: bandele ii debarca pe copii si pe oamenii cu handicap, de pilda, in zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se raspandesc mai apoi in oras. Acolo ei sunt supravegheati in timpul activitatii de cersit de membri ai bandelor, pentru ca seara sa fie recuperati de persoanele din umbra si dusi in tabere din apropierea granitei. Politia estimeaza ca un cersetor castiga zilnic pana la 500 de franci elvetieni. Alexander Ott recunoaste ca la depistarea capilor retelelor de cersetorie colaboreaza cu autoritatile romane, fiindca majoritatea cersetorilor, tigani, vin din Romania si Bulgaria. Cersetorii actioneaza nu numai in Berna, ci si in Geneva sau in alte orase elvetiene.
Anul trecut insa, fosta presedinta a Ligii elvetiene pentru drepturile omului Doris Leuenberger, citata de ziarul Le Matin, a sarit in apararea romilor din Romania, suspectati ca actioneaza in bande organizate pentru a strange cat mai multi bani din cersetorie: "Nu este cazul romilor din Romania. Alti tigani proveniti din spatiul ex-iugoslav sunt constituiti probabil in bande".
Retelele de cersetorie originare din Estul Europei dau batai de cap nu doar politiei elvetiene, ci si politiilor finlandeze, austriece, italiene, britanice etc. In primavara anului trecut, autoritatile de la Helsinki (Finlanda) au luat o masura radicala: au efectuat o vizita in Romania, in "oraselul de romi Craiova", conform presei finlandeze, pentru a convinge cersetorii sa ramana la ei acasa. Presa vremii mai consemna ca Finlanda nu a avut probleme cu cersetorii pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE.
In ianuarie 2007 insa, de cand romii acestor tari au devenit comunitari, ei au decis sa-si incerce norocul pe strazile din Helsinki, sub conducerea unor bande si inarmati cu un adevarat "arsenal" pentru cersetorie: pancarte, mesaje lacrimogene, femei gravide si sugari. Din expertizele realizate pe strazi a reiesit ca nici unul dintre cersetorii din Helsinki nu este infirm cu adevarat, au mai scris ziarele. In urma vizitei la Craiova, finlandezii au ajuns la concluzia ca romii traiesc aici "sub standardele care ar trebui sa fie obligatorii in tarile UE". si in Anglia, in ianuarie 2008, zeci de ofiteri de politie au participat la o serie de razii impotriva bandelor care adusesera peste 1.000 de copii romani in Marea Britanie. Acesti copii, cumparati de la parintii lor pentru 200-400 de euro, fusesera instruiti pentru a cersi sau a fura din magazine si din buzunare.
Politistii au estimat ca bandele ar putea incasa anual, de pe urma micilor sclavi, circa 100 de milioane de lire sterline. "Se spune ca liderii bandelor si-au construit mai multe conace mari intr-un sat relativ sarac din Romania", scriau ziarele englezesti. Scotia a avut si ea probleme cu bandele de cersetori provenind din Romania, in 2007. Grupuri de cersetori romani erau aduse in fiecare zi la "munca", in autoturisme sau microbuze, in capitala scotiana Edinburgh, unde "operau" in cele mai bune locuri de cersit din oras, spre disperarea cersetorilor autohtoni, relata news.scotsman.com. Cersetorii infirmi de origine romana i-au indignat si pe italieni. In centrul turistic al Romei, astfel de cersetori isi etaleaza si acum malformatiile de care sufera, refuzand sa colaboreze cu autoritatile, pentru a le oferi date despre cei care ii exploateaza.
