16.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie 2024
AcasăSpecialUmberto Eco spune ca la Luvru ar trebui deschis un bar

Umberto Eco spune ca la Luvru ar trebui deschis un bar

Scriitorul italian Uberto Eco, invitat al muzeului Luvru pentru a organiza o serie de evenimente culturale, considera ca pentru a proteja operele de arta ar trebui generalizate copiile, ca fiecare muzeu ar trebui sa aiba un bar si ca respiratia vizitatorilor este cea care deterioreaza tablourile, informeaza Newsin.

"Mijloacele tehnice sunt atat de avansate incat se poate inlocui chiar si Giocconda, fara ca nici macar specialistii sa remarce", considera scriitorul.

Dupa Robert Badinter, Toni Morrison, Anselm Kiefer si Pierre Boulez, scriitorul italian Umberto Eco are acum mana libera pentru a realiza o toamna culturala la Luvru, timp de o luna si jumatate, din 2 noiembrie.

"Prima mea vizita la Louvre a fost in 1952. Atunci nu se calatorea cu usurinta si a trebuit sa astept 20 de ani pentru a iesi din tara mea". Apoi, la fel ca in marile muzee din lume, a fost de foarte multe ori. Reteta sa pentru a evita indigestia? "Nu trebuie sa stai intr-un muzeu mai mult de o jumatate de ora. Dar de fiecare data, pentru a vedea o singura opera", sustine Eco.

Acest mare hedonist nu se simte in largul sau daca sta departe de un bar si un pahar de whisky. La Pinacoteca din Brera, Milano, sotia sa, care lucreaza acolo, s-a luptat cu directorul pentru a instala un bar. "Un muzeu cu un bar inseamna, dupa mine, ca poti face o pauza si astfel sa nu vezi mai mult de doua opere la o vizita".

"Am avut privilegiul sa ma plimb noaptea in Luvru, cand Francois Mitterand si Elie Wiesel au creat Academia universala de cultura. Gaseam, in anumite seri, cenaclul care cuprindea mai multi laureati ai premiului Nobel pentru reuniuni in salile administratiei. La acea ora, atmosfera si perspectivele galeriei sunt cu adevarat impresionante. M-am plimbat de asemenea si in subsoluri si am avut un sentiment parca scos din Codul lui Da Vinci", povesteste Eco.

"Nebunii" care trec prin muzeu si frenezia lor de a o fotografia pe Mona Lisa il enerveaza. "Sunt periculosi. Toti conservatorii stiu ca respiratia vizitatorilor va distruge tablourile. Ar trebui facute analize pentru a sti care respiratie, cea japoneza, germana, italiana, sau stiu-eu, este mai nociva. Este posibil – unii mananca mai mult usturoi, altii ceapa", spune scriitorul.

Generalizarea copiilor pentru atentia maselor fetisiste este o solutie, in viziunea scriitorului. "Majoritatea sculpturilor din antichitatea romana sunt reproduceri ale originalelor grecesti. Stiati ca statuia David de Michalengelo care e in fata palatului comunal din Florenta nu e originala? Azi, mijloacele tehnice sunt atat de avansate incat Gioconda ar putea fi inlocuita fara ca nici macar specialistii sa remarce".

Scriitorul italian Umberto Eco este invitat la muzeul Luvru, in perioada 2 noiembrie-11 decembrie, pentru a organiza o serie de evenimente culturale. Muzeul i-a dat lui Eco mana libera pentru a-si prezenta viziunea personala asupra operelor expuse prin 20 de expozitii, spectacole de dans sau conferinte. Umberto Eco propune "Vertige de la liste", un parcurs in istoria artei, literaturii si muzicii, o serie de evenimente culturale la care vor participa experti din domeniul artei.

Printre evenimentele organizare se numara o serie de conferinte tinute de specialisti in comorile medievale, in pictura lui Bruegel cel Batran sau in ceramica de la Bernard Palissy, de recitaluri, lecturi de poezie sau proiectii din filme vehi care vor inventaria culturile lumii.

Semiotician si teoretician al artei, Umberto Eco, unul dintre exponentii avangardei culturale italiene a anilor '60, a predat la cele mai faimoase universitati din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste cincizeci dintre ele. Romanul "Numele trandafirului", distins cu Premiul Strega si Premiul pentru cea mai buna carte a anului,  a fost ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.

Este autorul a doua compendii de istorie a esteticii, "Istoria frumusetii" si "Istoria uratului".

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă