Pe agenda „granzilor“ lumii, reuniţi în perioada 4-5 septembrie în China în cadrul summitului G20 se află problemele economiei mondiale, terorismul și finanţarea lui, dar și Brexit.
Hangzhou, „Silicon Valley“ al chinezilor, a găzduit Summitul G20 la care participă, ieri și azi, cel puţin 40 de șefi de stat și de guvern, din care mulţi sunt în centrul jocurilor geopolitice ale momentului. China nu a lăsat nimic la întâmplare.
Eforturi considerabile s-au desfășurat pentru securizarea Hangzhou, oraș cu 7 milioane locuitori, unul din primele destinații turistice ale ţării și fieful președintelui chinez, Xi Jinping, înainte de ascensiunea sa la putere. Poliţiștii și personalul de securitate supraveghează și controlează peste tot. Disidenţii și petiţionarii au fost invitaţi să călătorească și au fost duși în afara orașului de poliţia secretă. Nici măcar smogul nu deranjează invitaţii la summit, mii de uzine fiind închise, în timp ce SUA și China au anunţat în week-end proiectul lor de a trece reciproc în revistă subvenţiile pentru energiile fosile în același timp cu ratificarea acordului COP21 asupra schimbărilor climatice.
Principalii poluatori, pas important înainte
China și SUA, cei doi principali poluatori ai planetei, au ratificat sâmbătă acordul mondial asupra climatului încheiat în decembrie la Paris, ceea ce accelerează procesul spre intrarea sa în vigoare. Președintele american, Barack Obama, și omologul său chinez, Xi Jinping, au prezentat împreună secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, documentele de ratificare a ţărilor lor.
Decizia lor va avea ca efect antrenarea altor ţări și va permite intrarea în vigoare efectivă a acordului de la Paris, a precizat Laurent Fabius, care a prezidat conferinţa pentru climă din capitala Franţei. Este un semnal al comunităţii internaţionale că atacă în sfârșit în mod concertat ameninţarea climatică.
Casa Albă a asigurat că ratificarea acordului de la Paris nu necesită unda verde a Congresului, controlat de opoziţia republicană. Provocările rămân uriașe, persistând dilema subvenţiilor industriilor energiilor fosile. China este prima ţară în termeni de investiţii în energia solară, dar în 2015 a aprobat construirea a cel puţin 150 de centrale pe cărbune.
Refugiaţii, problema tuturor
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferinţe de presă, la Hangzhou, a apelat alte puteri prezente la G20 să-și asume partea lor de responsabilitate în problema refugiaţilor, subliniind că „în Europa capacităţile de primire de noi valuri de refugiaţi, fără a uita imigraţia clandestină, sunt aproape de limite“.
„Trebuie să fim realiști și pragmatici. Problema nu este doar cea a refugiaţilor proveniţi din ţări aflate în război, asemenea Siriei. Vorbin de 60-70 milioane de persoane deplasate la nivel mondial, fenomen care se produce și aici, în Asia“. Doar un efort la scară mondială va fi în măsură să genereze rezultate, a mai adăugat Tusk.
Incident diplomatic
Cu toată organizarea strictă și protocolul pus la punct de China, la sosirea avionului prezidenţial Air Force One pe teritoriul chinez, nu a fost desfășurat covorul roșu pentru președintele Barack Obama, așa cum a fost cazul pentru ceilalţi șefi de stat. După aterizarea avionului, delegaţia americană s-a lovit de securitatea chineză. Ca de obicei, presa americană s-a reunit sub una din aripile Boeingului 747 pentru a urmări coborârea din avion a președintelui, suscitând intervenţia imediată a serviciilor secrete chineze. Un agent chinez a început să strige cerându-le să părăsească rapid locul.
A intervenit un responsabil al Casei Albe, spunând agentului că era vorba de un avion american și de președintele SUA. Replica a fost: „Aici sunteţi la noi acasă. Este aeroportul nostru“. A fost nevoie de intervenţia serviciilor secrete americane.
Creată în 1999, G20 a devenit, după anii 2000 și criza financiară, arenă-far pentru discutarea marilor dosare economice, pentru că integrează și ţările emergente, marii absenţi la summiturile G8.
