Forțele de securitate din Ucraina au încercuit joi, 9 noiembrie Mănăstirea Bănceni din regiunea Cernăuți, încercând să intre pe teritoriul așezământului monahal pentru a „verifica documentele și oamenii”, scrie Uniunea Jurnaliştilor Ortodocşi, potrivit bucpress.eu.
Potrivit reprezentanților bisericii, autoritățile au cerut să fie lăsate să intre pe teritoriul mănăstirii pentru a „verifica documentele mănăstirii și a identifica persoanele aflate acolo”.
Strana.ua scrie că preoții și credincioșii nu au lăsat organele de drept să intre pe teritoriul locașului, deoarece ele nu au indicat motivele vizitei și nu au prezentat documente care să le ateste dreptul de a inspecta biserica.
Potrivit mitropolitului Longhin Jar, la mănăstire au venit reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU/KGB) și militari. El a mai adăugat că are zece fii care luptă pe front, dintre care patru au fost răniți, scriu sursele citate.
Pe canalul de Youtube al mănăstirii au fost publicate mai multe imagini video cu acest incident.
Din cauza politicii dure și agresive a ucrainenilor față de minorități, bisericile românești din Ucraina sunt nevoite să fie apropiate bisericii ruse
Cu ceva vreme în urmă, hotnews.ro a încercat să facă lumină într-un subiect care a fost dezbătut în spațiul public românesc, dar a creat și destulă confuzie: cazul unui mitropolit din ținutul Herța care acuză autoritățile ucrainene că persecută preoții români. Lucrurile sunt mai complicate, iar adevărul nu este deloc unul confortabil.
„Nu vrem să fim într-o biserică politică, unde să cântăm cântece curvești și patriotice”, „antihriștii, sataniștii, masonii spurcați, sioniștii, ei doresc să înceapă lupta cu Hristos”, „(Bartolomeu) jgheab bătrân și împuțit ce ești, fiară sălbatică, care știi să sfâșii biserica lui Hristos nu să-i vindeci rănile pe care le-au făcut comuniștii și ateiștii”, „La Sinodul din Creta din 2016 au căutat să-și vândă credința și să-i trimită la moarte pe creștini”.
Fragmentele de mai sus, de o duritate extremă, fac parte dintr-o predică în biserică, ținută în limba română pe 9 ianuarie, de Mitropolitului Longhin sau Mihail Jar, stareț al Mănăstirii Bănceni din Ucraina și episcop vicar în cadrul Episcopiei Cernăuți-Bucovina.
De altfel, contul de Youtube al „Bisericii Ortodoxe din Bucovina”, unde am găsit și înregistrarea respectivă, conține mai multe video-uri în care Mitropolitul Longhin se răfuiește, în fața enoriașilor vorbitori de limbă română, cu puterea politică din Ucraina, cu Biserica Ortodoxă autocefală din această țară și cu Patriarhul Bartolomeu de la Constantinopol.
Dar nu numai cu aceștia. Într-o altă predică, de pe 4 februarie, prelatul român vorbește și despre „domnii masoni, slujitorii iadului care și-au propus să scadă populație omenirii de la 7,5 miliarde la un miliard prin războaie, boli și…prin vaccin.”
Mesaje video ale Mitropolitului Longhin, tot în limba română, pot fi găsite și pe pagina de Facebook oficială a Eparhiei Cernăuților și Bucovinei, instituție unde acesta ocupă funcția de episcop vicar. Pe 11 decembrie înaltul prelat spunea, de pildă, că „aceasta nu este biserica unui stat este biserica lui Hristos, pe care nici măcar porțile Iadului nu vor putea s-o piardă”.
Personajul despre care am vorbit mai sus este unul care a făcut mare vâlvă în România în ultimele câteva săptămâni, la unele posturi tv și pe internet, acuzând autoritățile de la Kiev că i-ar fi persecutat pe preoții români din zona Cernăuți-Bucovina și Herța.
Înaltul prelat are o problemă generală cu autoritățile ucrainene, pe care le acuză că vor să înlocuiască adevărata biserică ortodoxă cu „una politică”.
Povestea este însă una mult mai complicată decât a fost prezentată în media și oricum are mult mai de puțin de-a face cu minoritatea românească din Ucraina, decât vrea să lase Mitropolitul Longhin să se înțeleagă.
Atacul statului ucrainean împotriva bisericii acuzate că face jocurile Moscovei
Într-adevăr, așa cum scrie și presa ucraineană, 13 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care până anul trecut a fost subordonată Patriarhiei de la Moscova, au rămas fără cetățenie, fiind acuzați de serviciul secret ucrainean (SBU) de trădare sau de propagandă pro-Rusia în biserici.
Trebuie spus că legea ucraineană nu permite dubla cetățenie, iar cei 13 (sau cei mai mulți dintre ei) ar fi deținut și cetățenie rusă.
Tot potrivit presei ucrainene, printre cei a căror cetățenie a fost suspendată se află și Mitropolitul Meletie de la Cernăuți, după ce SBU a făcut percheziții la Eparhia Cernăuților și Bucovinei și i-ar fi găsit pașaportul rusesc.
Mitropolitul Meletie a decis însă să-l dea în judecată pe Zelensky contestând acuzațiile că „ar fi sprijinit acțiuni și politici ale Federației Ruse care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea acesteia”.
Sondajele realizate în Ucraina, ar arăta faptul că nu mai puțin de 74 % din populația țării susține în acest moment sancțiunile adoptate de stat împotriva înaltului cler al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, considerată în continuare fidelă Rusiei, chiar dacă pe 27 mai 2022, la trei luni de la invazie, și-a declarat independența de Patriarhia Moscovei.
Care ar fi explicația? Pentru că aceasta este văzută în continuare ca făcând jocurile lui Putin în Ucraina, în condițiile războiului de ocupație declanșat de Rusia.
Într-un interviu pe care l-am realizat anul trecut cu Oleksandra Tsekhanovska, șefa Grupului de Analiză pentru Război Hibrid al Centrului Media de Criză din Ucraina, aceasta mi-a explicat de ce biserica rusă era considerată periculoasă de autorități:
„Biserica Ortodoxă Rusă rămâne fidelă liniei stabilite anterior de a prezenta agresiunea rusă drept „un război civil” în Ucraina. În plus, sprijină oficial recentele „garanții de securitate” cerute de Rusia cu privire la extinderea NATO.”
Ca un detaliu, în anii pandemiei, a devenit cunoscut faptul că în timp ce pe teritoriul Rusiei, biserica ortodoxă rusă sprijinea vaccinarea (pentru că aceasta era linia oficială impusă de Putin), în Ucraina se făcea o campanie furibundă anti-vaccinare.
Dar înainte de a vorbi despre cum au căzut la mijloc etnicii români din Ucraina în acest război dintre cele două biserici ar trebui să explicăm semnificațiile unor expresii cheie din mesajele Mitropolitului Longhin: „Biserica ucraineană este una politică”, „Patriarhul Bartolomeu (de la Constantinopol) sfâșie biserica lui Hristos”, „La Sinodul din Creta din 2016 unele biserici și-au vândut credința”.
Ce s-a întâmplat la Sinodul din Creta și care e legătura cu Ucraina
Încercările Ucrainei de a avea propria biserică ortodoxă, separată de ce a Rusiei, sunt mai vechi, dar un eveniment ar fi fost important în această privință, după cum consideră mulți analiști. Este vorba despre Sinodul bisericilor ortodoxe din Creta din 2016 care ar fi fost pregătit timp de 55 de ani.
Deși ar fi trebuit să fie o întâlnire istorică, fiind prima din lumea ortodoxă din anul 787, multe biserici în frunte cu cea rusă au sabotat-o și nu au participat.
Cu ocazia acestui sinod, parlamentul ucrainean a cerut Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului să recunoască autocefalia bisericii ortodoxe din Ucraina și independența de cea rusă. Cum era de așteptat, Patriarhia Moscovei a criticat această solicitare, iar Consiliul de la Creta nu a comentat oficial cererea aleșilor ucraineni.
Totuși, în ianuarie 2019, Bartolomeu I a semnat tomusul, sau decretul, prin care i-a acordat bisericii ucrainene autocefalia, iar mitropolit al acesteia a devenit Epifanie, în vârstă de 39 de ani.
Dincolo de episodul ucrainean, mai trebuie spus că Sinodul din Creta a fost totuși un eveniment istoric deoarece cu această ocazie s-au întrunit, pentru prima dată, 14 biserici ortodoxe autocefale recunoscute.
Pe de altă parte, rușii au considerat că această întâlnire le-a uzurpat autoritatea pe care o revendică în lumea ortodoxă (un articol interesant despre cum biserica rusă se consideră „a treia Romă” este cel al istoricului Petre Guran: „Sinuciderea cele de-a treia Rome. Națiunea rusă și ortodoxie și națiune post-sovietică”).
Practic, rămânând fidel bisericii ruse (independente sau nu de Moscova), Mitropolitul Longhin nu poate accepta legitimitatea bisericii autocefale ucrainene, de aici și atacurile la adresa lui Bartolomeu. Și, de asemenea, nu poate accepta nici legitimitatea Sinodului de la Creta, la care rușii nu au participat.
Dar prelatul Mihail Jar nu este singurul preot de etnie română care se află în această situație. Iar mesajele altor preoți, fie că au sau nu legătură cu situația particulară în care se găsește biserica ucraineană, pot fi găsite pe Youtube.
Mai trebuie spus aici, foarte important, că Biserica Ortodoxă Română a participat la Sinodul de la Creta, deci a intrat în rândul dușmanilor de moarte ai celor care consideră că, în lumea ortodoxă, lumina vine de la Moscova (nu de la Constantinopol).
Românii, BOR și cele două biserici din Ucraina
Un portret al Mitropolitului Longhin a fost realizat de Radio France Internațional. Mihail Jar este fondatorul unui adăpost pentru copii din regiunea Cernăuți.
Potrivit jurnaliștilor RFI, el s-a poziționat de la început de partea partidelor pro-ruse din Ucraina (cum ar fi Blocul de Opoziție), iar liderii acestora au mers să-i viziteze așezământul din Bănceni (Herța), în acțiuni de PR. Tot RFI mai scrie că mitropolitul român a dat vina pentru război pe „Europa blestemată” și pe americani care „oriunde merg aduc numai ostilitate și sânge”.
Predicile înaltului prelat, atât în limba română, cât și în cea ucraineană, continuă și în aceste zile și sunt transmise pe canalul de Youtube al „Bisericii Ortodoxe din Bucovina”.
În ce măsură însă aceste mesaje influențează comunitatea etnicilor români din Ucraina (care are peste 100 de biserici) și cum se poziționează BOR față de situația din Ucraina?
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, s-a delimitat public de afirmațiile Mitropolitului Longhin despre care a afirmat că „este un personaj consacrat prin diversitatea sa veninos ofensatoare față de BOR, față de importantul Sinod Ortodox din Creta (2016)” și că acesta „a colportat și colportează incontinent enormități deformatoare, fals favorabile doar celor ce au sabotat și criticat acest Sinod”.
În ceea ce privește posibilitatea BOR de a interveni în vreun fel în disputa religioasă din Ucraina, Vasile Bănescu susține că „preoții din Ucraina se află sub jurisdicția deplină a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care, în acest moment, se află încă într-o stare de dezbinare. BOR, care a pledat sinodal pentru o autocefalie reală și unitară, nu are absolut niciun drept canonic și nici nu se poate lansa într-o operațiune de desant bisericesc pentru a-i extrage și absorbi pe aceștia în sfera sa jurisdicțională. Fără să fi primit vreodată vreo solicitare, oricât de firavă, în acest sens”.
Practic, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei spune că biserica românească nu are dreptul să intervină în disputa de pe teritoriul Ucrainei și că, în orice caz, nici nu a primit vreo solicitare în acest sens din partea enoriașilor.
Foarte important însă de spus este că, în februarie 2019, BOR s-a pronunțat pentru recunoașterea Bisericii Ortodoxe Ucrainene iar apoi, în iulie același an, Sinodul acesteia din urmă a decis crearea unui vicariat român ortodox cu drepturi de autoguvernare, pentru etnicii români din această țară.
Ulterior însă, după cum scrie secția din Ucraina a Radio Europa Liberă, BOR a suspendat recunoașterea bisericii ucrainene așteptând „un consens între Patriarhia Ecumenică și Moscova cu privire la problema Bisericii Ucrainene”.
Ce s-a întâmplat însă cu înființarea vicariatului BOR în Ucraina? L-am întrebat acest lucru pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei:
„Sinodul BO Ucrainene declarată autocefală a înființat un vicariat românesc încă din 2019 pentru comunitățile românești, dar nici o parohie românească nu a vrut sa intre în această structură, alegând să rămână în BO Ucraineană rămasă fidelă Patriarhiei Moscovei”, mi-a declarat Vasile Bănescu.
De ce au ales preoții români din Ucraina să rămână de partea bisericii care acum este privită cu atâta suspiciune de autoritățile din această țară? Am încercat să aflu un răspuns, dar cei cu care am încercat să stau de vorbă mi-au transmis că nu vor să discute despre acest subiect.
Una dintre întrebări ar fi dacă este adevărat faptul că biserica ucraineană nu i-ar lăsa pe preoții români să țină slujbe în limba maternă, așa cum au apărut informații în acest sens și în presa românească.
„Nu aș putea să spun că ne-a oprit cineva să slujim în românește”, a declarat chiar Mitropolitul Longhin într-un interviu la România TV.
Istoricul Petre Guran: „Pentru clericii români, BOR nu este o opțiune, fiindcă este o biserică care a contribuit la Creta”
În ceea ce privește minoritatea românească din Ucraina se nasc câteva întrebări legitime și am încercat să aflu mai multe informații de la istoricul Petre Guran, fost director al ICR Chișinău și fost secretar de stat în cadrul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
L-am întrebat pe Petre Guran unde-i vede în acest moment pe etnicii români din Ucraina în această dispută între cele două biserici ortodoxe?
„Ca istoric, trebuie să spun că ceea ce încercăm noi să cuprindem prin cuvântul „românii” este o realitate ce se numește „antinomică”. Adică unul „hăis” și altul „cea”.
Veți găsi diverse opțiuni în cadrul acestei entități vagi numite „românii din Ucraina”. Și după cum știți, prima și cea mai importantă, pornind de la realitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română, este că unii își zic românii și alții își zic „moldoveni”.
A doua realitate este că unii, în general populația urbană, sunt mai degrabă integrați în societatea ucraineană, iar alții sunt enclavizati. Adică satele, puține, au rămas enclavizate și, cu o anumită doză de endogamie, s-au păstrat așa-zis „mai românești”. Dar, în general, tendința este a integrării.
Din acest punct de vedere, sunt foarte mulți români care sunt în structuri guvernamentale”, mi-a spus istoricul.
În ceea ce privește opțiunile clerului românesc din Ucraina, istoricul Petre Guran ne recomandă să ne uităm la traiectoria lor:
„Majoritatea sunt cu studii teologice în spațiul de acum 10, 15, 20 ani, când distincția între Rusia și Ucraina nu era mare și când la Kiev se făcea teologie rusă. Oricât n-am trage noi acuma pe diferența dintre ucraineni și ruși, o bună parte din istorie, din literatură, din tot, este una comună.
Acum 20 de ani un români care se ducea la Kiev nu spunea că studiază teologie ucraineană. Deci toți acești oameni, de fapt, sunt formați într-un mediu rusesc, pe fundalul unei spiritualități rusești”, mi-a explicat istoricul.
Referitor la faptul că prelații români din Ucraina nu se simt atașați nici de Biserica Ortodoxă Română, Petre Guran spune că „Patriarhia Română nu este o opțiune, fiindcă este o biserică care a contribuit la Creta, care susține validitatea Sinodului din Creta care în acest moment este un punct de diviziune în lumea ortodoxă”.
Cum se va tranșa această dispută din punctul de vedere al etnicilor români din Ucraina?
„Se va tranșa de la Popescu, la Ionescu, la Grigorescu, adică individual. Fiecare în parte va lua o decizie, n-are cum să se tranșeze comunitar, nu mai e în spiritul epocii. Unii vor face așa, alții vor face altfel. Unii vor spune că ortodoxia a fost trădată la Creta, alții vor spune, dimpotrivă, ortodoxia a fost trădată pe 24 februarie 2022 (n.r.- declanșarea războiului)”, mi-a mai spus istoricul Petre Guran.
Nici președintele Zelenski nu s-a comportat pe măsura ajutorului primit de la România de la pornirea invaziei rusești: Recunoașterea inexistenței limbii moldovenești nu este presantă
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, marţi, referitor la recunoaşterea inexistenţei limbii moldoveneşti, că Guvernul ucrainean va lua o decizie privind acest subiect într-o săptămână sau două, conform agerpres.ro.
„ Personal nu văd nicio problemă globală în asta, nu văd nicio problemă cu acest lucru. Pentru mine asta nu e o problemă. Înţeleg, unii oameni ar spune că Moldova este România, înţeleg. Pentru mine această problemă nu e presantă. Guvernul nostru se va întruni şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Se vor întâlni într-o săptămână sau două, ţineţi minte”, a afirmat Zelenski, într-o discuţie televizată cu jurnalişti români.
El a subliniat că este importantă întărirea parteneriatul între Ucraina şi România.
“Îmi pare rău că nu pot să mă gândesc mereu la toate problemele mici în timpul războiului. Pentru o ţară în război asta nu este o problemă, îmi pare rău. Dar oamenii se vor aduna, vor lua o decizie şi sunt sigur că vor găsi decizia corectă şi sunt sigur că toată lumea va fi fericită”, a precizat preşedintele ucrainean.
Zelenski a punctat că guvernele vor găsi soluţii pentru că “suntem de aceeaşi parte a baricadei”.
“Nu daţi şansa Rusiei să vă dezechilibreze, să divizeze, pentru că avem nevoie de unitate, guvernele vor găsi sincer soluţii, pentru că suntem de aceeaşi parte a baricadei”, a spus preşedintele ucrainean.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, marţi, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a arătat că la întâlnire s-a discutat, între altele, despre drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.
“Am avut astăzi cu preşedintele Zelenski o discuţie constructivă despre preocupările României în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, am reiterat solicitarea noastră legitimă ca în cel mai scurt timp autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa aşa-numitei ‘limbi moldoveneşti’”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Ciolacu i-a cerut lui Zelenski ca ucrainenii să recunoască inexistența așa-numitei „limbi moldovenești”
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut marți președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, aflat în vizită la București, ca autoritățile ucrainene să recunoască inexistența așa-numitei „limbi moldovenești”, transmite jurnalul.ro.
„Am avut astăzi cu președintele Zelenski o discuție constructivă despre preocupările României în privința protecției drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. În context, am reiterat solicitarea noastră legitimă ca în cel mai scurt timp autoritățile ucrainene să recunoască inexistența așa-numitei ”, a scris marți pe Facebook Marcel Ciolacu.
Premierul arată că România a acordat un sprijin multidimensional consistent Ucrainei în toată această perioadă de la declanșarea invaziei ilegale a Rusiei și este pregătită să participe activ la viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, „care va genera proiecte concrete și bunăstare pentru cetățenii ambelor state”.
„România susține ferm aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și cred că este important ca o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare pentru ambele state să fie adoptată până la finalul anului”, mai spune șeful Guvernului.
Acesta l-a primit marți, 9 octombrie, la Palatul Victoria pe Volodimir Zelenski.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
