Gigantul rus energetic Gazprom a cerut marţi Ucrainei să plătească „de urgenţă“ o factură de gaz restantă, evidenţiind preocuparea pentru această datorie şi resuscitând temerile unui nou „război al gazului“ între vecini. Pe 28-29 noiembrie, la Vilnius are loc al treilea Parteneriat estic, programul relaţiilor UE cu vecinii săi din Est, unde Ucraina urmează să semneze, alături de alte ţări.
Potrivit Reuters, şeful Gazprom, Alexei Miller a declarat că Ucraina avea termen până la 1 octombrie să plătească livrările de gaz natural din august, dar nu s-a primit încă nici o plată. El a precizat în cadrul unei reuniuni prezidată de premierul Dmitri Medvedev că Gazprom a plătit în avans Ucrainei un miliard de dolari pentru tranzitarea gazului pe teritoriul său spre Europa, pentru a permite Kievului să achiziţioneze gaz pentru stocare şi pentru securizarea livrărilor spre Europa în timpul iernii. Declaraţiile lui Miller au fost percepute ca un avertisment către Ucraina şi Uniunea Europeană exact cu o lună înaintea reuniunii de la Vilnius, unde Kievul urmează să semneze acorduri de asociere şi de liber-schimb cu Bruxellesul, o mişcare ce provoacă furia Rusiei. Premierul ucrainean, Mikola Azarov, declara ieri că „guvernul supraveghează problema, dar înainte de toate este o chestiune ce priveşte cele două societăţi şi ele pot reglementa lucrurile. Analiştii consideră că există riscul unui nou război al gazului cu Ucraina, unde economia este în dificultate. În acest an, Rusia a lăsat să se înţeleagă că preţul gazului, pe care Kievul îl consideră
„exorbitant”, ar putea fi redus dacă Ucraina aderă la uniunea vamală ce grupează Rusia cu alte două foste republici sovietice, Kazakhstan şi Belarus. Duminică, preşedintele Putin şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici s-au întâlnit în staţiunea Soci, de la Marea Neagră, dar nici una dintre părţi nu a comentat despre ce au discutat. Ucraina, care plăteşte circa 400 dolari pentru 1.000 metri cubi de gaz rusesc, importă aproape în totalitate gazul din Rusia. Naftogaz, compania ucraineană de stat pentru petrol şi gaz, declara recent că deţine în stoc 17 miliarde metri cubi de gaz, suficient pentru trecerea iernii. Gazprom livrează peste jumătate din gazul său spre Europa, tranzitând Ucraina şi în acest an are în vedere creşterea acestor exporturi, de la 139 miliarde mc anul trecut la 152 miliarde mc.
Ostpolitik
Preşedintele rus, Vladimir Putin, vrea ca Ucraina să adere la o uniune vamală condusă de Moscova şi nu acceptă să piardă Kievul în favoarea Europei, o miză politică de amploare şi pentru a-şi atinge scopul Rusia nu se dă în lături de la şantaj, ameninţări, închiderea frontierelor etc. Analiştii politici estimează că la Vilnius se joacă o miză uriaşă, cu urmări asupra continentului european. Creat de patru ani, programul european „Ostpolitik” a permis apropierea economică şi comercială cu statele Europei de Est şi din Caucazul de Sud, încadrând relaţiile UE cu vecinii din Est – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina. În acest cadru, şefii de stat au prevăzut întâlniri la fiecare doi ani pentru analizarea avansării negocierilor şi fixarea de noi obiective. După Praga (2009) şi Varşovia (2011), Summitul de la Vilnius ar trebui să permită semnarea sau negocierea acordurilor de asociere şi de liber-schimb. Practic, există un adevărat entuziasm pentru integrarea europeană în unele ţări partenere, ca Ucraina şi Republica Moldova. De partea ţărilor membre ale UE, unele ţări (Franţa, Olanda, Austria, Spania, Portugalia) văd în acest Parteneriat Oriental – PO – un proiect ambiţios de integrare, dar alternativ la extindere, în timp ce pentru altele (Polonia, Statele baltice, România, Republica Cehă) parteneriatul este considerat ca o etapă intermediară spre integrare deplină.
De la URSS la Uniunea eurasiatică
Summitul de la Vilnius se va ţine într-un context de întărire a prezenţei ruse în „vecinătăţile apropiate”, membre ale Comunităţii Statelor Independente (CEI). Putin opune la PO propriul său proiect de Uniune vamală, obiectivul fiind ca până în 2015 să dea naştere la o Uniune euroasiatică, în cadrul căreia statele post-sovietice vor fi reunite în jurul marelui frate rus. Visul
geopolitic al lui Putin se loveşte însă de voinţa unor state de a se întoarce spre UE, păstrând însă bune relaţii cu Rusia. În pofida presiunilor, guvernul de la Kiev a aprobat proiectul acordului de asociere şi se pregăteşte să îl semneze oficial la Vilnius.
Ucraina negociază cu UE din 2007 un acord de asociere ce cuprinde crearea unei zone de liber schimb. Parlamentul ucrainean şi-a dat acordul şi în ochii preşedinţiei lituaniene, acordul „este gata de semnat”. Spre nemulţumirea Rusiei care nu renunţă la Ucraina. Analiştii consideră că încă nu este jucat totul. Decizia politică a unei semnături nu va fi luată decât în ajunul Summitului de la Vilnius. Iar Ucraina va trebui să respecte apoi trei criterii fixate de UE – reforme legislative, refacerea codului electoral şi sfârşitul urmăririlor judiciare selective. Problema este că presiunile Moscovei determină reacţii diferite în rândul celor 28 membri ai UE, deşi europenii au interesul să rămână uniţi. După cum spunea Bruxellesul, „dacă jucăm la două capete, vom pierde”. Mizele sunt numeroase, în special energetice şi Moscova ştie să îşi joace atuurile.
Data de 29 noiembrie 2013 va fi o dată crucială pentru Kiev şi Summitul Parteneriatului Oriental – PO – va demonstra cât este de combativ. Rusia nu realizează că eforturile ei agresive, învelite în ameninţări reale, au împins Ucraina în braţele Europei, şi unul dintre liderii opoziţiei ucrainene, Arseni Iasenciuk a propus decorarea lui Vladimir Putin cu o medalie pentru integrarea europeană a Ucrainei.
