Tuzla, o localitate izolata pe jumatate. Drumul spre vama nu poate fi blocat, insa circulatia este strict monitorizata. De cand au fost montate noile instalatii de dezinfectie, intrarea si iesirea din localitate arata ca un cadru dintr-un film horror: valatuci de fum si aburi. „Balaurul”, cum ii spun localnicii dispozitivului, nu scapa nici o masina. Distractia principala in Tuzla a devenit strada. Taranii privesc toata ziua autoturismele care tranziteaza comuna in speranta ca localitatea va fi redeschisa si vor putea pleca la oras.La intrarea in comuna, politistii si jandarmii sunt la post. In afara de omul de afaceri Max Badin si o femeie care locuieste chiar intre granitele dintre Eforie Sud si Tuzla, motiv pentru care a incercat sa treaca de filtru fara permisiunea oamenilor legii, nimeni nu s-a mai incumetat sa ia cu asalt punctele de dezinsectie. Microbuzele se opresc cuminti la filtru si respecta indicatiile politistilor. „Faceti poze din mers! Sa nu cumva sa va opriti in comuna ca aici ramaneti”! ne-a recomandat unul dintre responsabilii operatiunii. Asa am si facut. Pentru mai multa siguranta, echipajul mobil ce patruleaza in localitate a stat tot timpul cu ochii pe noi.
Ocupatia zilei – coada la ajutoare
„Sinistratii” nu fac altceva toata ziua decat sa privesca soseaua si sa stea la coada ore in sir pentru a beneficia de ajutoare. Tuzla nu este o comuna bogata. Dupa inundatiile care s-au abatut anul trecut asupra comunei, saracia locuitorilor s-a adancit. Acum e si mai rau. Zilierii care lucrau in port si care apelau la „ocazii” stau degeaba. Magazinele alimentare isi epuizeaza incet-incet stocurile. Distribuitorii nu se prea inghesuie sa aprovizioneze localitatea din simplul motiv ca pierd timp si bani. In conditiile de carantina impuse pentru prevenirea extinderii gripei aviare, masinile de marfa petrec de cel putin trei ori mai mult timp in Tuzla. Dezinfectia sau transbordarea marfurilor peste „granita” sunt considerate de transportatori timp mort si ca atare comuna lovita de napasta este intotdeauna trecuta la coada listei. In plus, alimentele gratuite i-au determinat pe saracii din comuna sa renunte la cumpararea produselor de stricta necesitate.
Criza buteliilor
Un barbat in papuci trage un carucior cu doua butelii goale. Cere permisiunea politistilor sa mearga pana la benzinaria de la intrarea in localitate, unde spera sa gaseasca butelii incarcate. „Mergi pe covor”, ii indica un politist. Individul da docil din cap si intra in statia de carburanti. Se intoarce cu mainile goale. „N-au. Si aici s-au terminat. Unde sa ma mai duc?”, il intreaba pe omul legii. Acesta da din umeri. Incepand de joi dimineata in Tuzla nu se mai gasesc butelii. Paradoxal, la nici 200 de metri, in Eforie Nord, la un punct de distributie improvizat, isi astepta clientii un ditamai camionul plin ochi cu butelii.
„Bursa” gainilor
Putin mai departe de filtru, o batranica priveste in gol. Prin curtea ei tocmai ce-au trecut „terminatorii” de pasari. „Aveam si io trei puicute si un cocos batran. Acum nu mai am nimc. Ne-o da astia ceva?”, se intreaba retoric tanti Lenuta. Vestea acordarii despagubirilor s-a raspandit ca fulgerul. Oamenii sunt nemultumiti de valoarea mica a compensatiilor. Desi pentru un orasean 200.000 lei pentru o gaina pare mult, in realitate lucrurile stau cu totul altfel. Nemultumitii invoca faptul ca orataniile ucise le-au fi asigurat hrana pana in vara. Altii au gasit de cuviinta sa „umfle” lista cu pasari eutanasiate pentru a castiga mai multi bani. Toti asteapta insa ca focarul sa fie inchis si sa-si poata relua activitatile obisnuite.
