Tanarul faraon egiptean Tutankhamon, al carui deces petrecut in urma cu peste 3.000 de ani a ramas invaluit in mister, a murit din cauza malariei si a unei maladii osoase, potrivit unui studiu publicat marti in SUA, care a prezentat, totodata, arborele sau genealogic, scrie Mediafax.
Tutankhamon a murit tanar, la varsta de 19 ani, in anul 1324 inaintea erei noastre, fara mostenitori, oferind astfel ocazia egiptologilor sa lanseze numeroase speculatii referitoare la maladiile ereditare din familia regala a celei de-a XVIII-a dinastii egiptene, dar si diverse teorii despre cauza mortii faraonului, dupa ce acesta a petrecut totusi noua ani pe tronul Egiptului, a explicat Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichitatilor Egiptene, principalul autor al studiului.
Cercetatorii s-au concentrat asupra mai multor metode, precum radiologia si analiza ADN-ului, in cadrul unui studiu efectuat pe 16 mumii, dintre care 11, inclusiv cea a lui Tutankhamon, au apartinut familiei regale.
Aceste cercetari stiintifice, realizate intre 2007 si 2009, aveau ca scop determinarea legaturilor de rudenie si a caracteristicilor patologice ereditare transmise in aceasta familie. Cercetarile au permis astfel identificarea tatalui lui Tutankhamon in persoana lui Akhenaton, sotul legendarei regine Nefertiti.
Cele doua mumii au in comun mai multe caracteristici morfologice unice si au aceeasi grupa de sange.
Autorii acestui studiu au determinat, totodata, ca mama tanarului faraon este mumia numita de specialisti KV35YL, al carei nume real a ramas necunoscut. Ei au identificat-o si pe bunica lui Tutankhamon, aceasta fiind regina Tye, mama lui Akhenaton.
"Aceste rezultate ne duc cu gandul ca o circulatie sangvina defectuoasa in tesuturile osoase – ce conduce la slabirea sau distrugerea partiala a osului – combinata cu malaria reprezinta cauza cea mai probabila a mortii lui Tutankhamon", survenita in urma unui fracturi, a explicat Zahi Hawass, al carui studiu va fi publicat in Journal of the American Medical Association (JAMA) din 17 februarie.
Acest diagnostic a putut fi stabilit cu ajutorul unor teste genetice care au relevat prezenta mai multor malformatii in familia lui Tutankhamon, precum maladia Kohler, care distruge celulele osoase.
Analizele ADN au pus, totodata, in evidenta prezenta a trei gene asociate cu parazitul Plasmodium Falciparum, responsabil cu transmiterea malariei, la patru dintre mumiile studiate, inclusiv la cea a lui Tutankhamon.
"Acest diagnostic a fost intarit prin descoperirea in mormantul sau a unor bastoane si a unei farmacii pentru lumea de dincolo", au declarat autorii studiului.
Acest studiu a indepartat ipoteza potrivit careia Tutankhamon sau ceilalti membri ai familiei regale din acea epoca ar fi suferit de ginecomastie – dezvoltarea in exces a sanilor la barbati – sau de sindromul Marfan, o maladie genetica rara ce poate conduce la dilatarea aortei.
"Este improbabil ca Tutankhamon sau Akhenaton sa fi avut o alura fizica ciudata sau efeminata", considera autorii.
Tutankhamon si stramosii sai erau putin cunoscuti pana la descoperirea facuta in 1922, in Valea Regilor, de britanicul Howard Carter, a mormantului sau intact, ce continea o fabuloasa comoara, din care facea parte si masca mortuara a faraonului, din aur masiv.
Acest studiu deschide calea catre o noua abordare stiintifica in genealogia moleculara din perioada faraonilor egipteni. Intr-un editorial ce insoteste acest studiu, medicul Howard Markel de la Universitatea din Michigan (SUA) este de parere ca lucrarea va ridica numeroase probleme de natura etica, cum ar fi daca personalitatile istorice trebuie sa beneficieze dupa moarte de dreptul de a li se respecta viata privata, ca si oamenii obisnuiti.
