Aradul va atrage turiştii români prin promovarea a trei trasee culturale. Acest lucru este posibil în urma obţineii unui proiect european, cu finanţare nerambursabilă. Traseele au fost gândite să includă tot judeţul Arad şi sferele de preocupare ale românilor: credinţă, istorie şi turism vitivinicol. Pentru turiştii străini a fost gândită o strategie,iar materialele de promovare în limbile de ciurculaţie internaţională vor fi suportate de către Consiliul Judeţean Arad.
Aradul promovat prin trasee culturale
Arădenii îşi vor promova obiectivele turistice cu ajutorul unei finanţări europene nerambursabile. Proiectul Consiliului Judeţean are o durată de trei ani. Adrian Ţolea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, a explicat că obiectivul general al proiectului constă în promovarea produselor turistice, specifice culturale ale judeţului Arad, sub formă de circuite cultural-turistice. Au fost gândite trei trasee turistice, care vor fi promovate şi care vor aduce turişti în tot judeţul Arad. Cele trei circuite turistice sunt: „Descoperă pacea sufletească – un circuit cultural, spiritual şi ecumenic”, „Drumul Vinului” şi „Pe urmele istoriei arădene – un circuit al cetăţilor, siturilor arheologice şi al ansamblurilor arhitecturale. Valoarea totală a proiectului este de 1.040.399 lei lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 811.282 lei, iar contribuţia proprie la cheltuielile eligibile şi neeligibile este de 28.641 lei. Au fost deja realizate 10.000 de pliante, 10.000 de postere, 3.000 de ghiduri turistice însoţite de hărţi turistice, 15.000 de cărţi poştale însoţite de DVD-uri turistice şi un spot TV de 30 de secunde. În curând, vor fi amplasate 40 de panouri de informare turistică.
Toate aceste materiale de promovare sunt realizate în limba română, pentru că până la atragerea turiştilor străini, cei români sunt mult mai aproape şi programul de finanţare vizează promovarea turismului la nivel naţional. Dar Adrian Ţolea a explicat că s-a gândit şi la o strategie de atragere a turiştilor străini în judeţul Arad. Materialele de promovare în limbi de circulaţie internaţională vor fi finanţate din banii Consiliului Judeţean Arad, pentru că el doreşte şi atragerea turiştilor străini. „Este încă un pas pentru afirmarea turistică şi culturală a judeţului nostru”, a declarat Adrian Ţolea.
Argumente pentru turismul ecumenic
Promovarea turistică a Aradului a început deja. Judeţul găzduieşte câteva mănăstiri cu totul speciale: cea mai veche mănăstire ortodoxă din ţară, cu activitate, practic, neîntreruptă, Mănăstirea Hodoş Bodrog, şi Bazilica Papală Maria Radna, din Lipova, un aşezământ catolic celebru în toată Europa. Basilica romano-catolică Sfânta Maria este situată într-un cartier al oraşului Lipova, în apropierea Mureşului. Prima biserică a fost construită la 1520. În anul 1695 lăcaşul a fost incendiat de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scăpat neatinsă o singură icoană, despre care se spune că este făcătoare de minuni. Biserica actuală, monumentală, a fost construită în anul 1756 de către călugării franciscani veniţi din Bosnia. După 1948, pelerinajele au fost interzise. Anul 1990, însă, a adus un nou început pentru viaţa religioasă în jurul acestei mănăstiri. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a conferit bisericii de pelerinaj Maria-Radna titlul de Basilica Minor.
Mănăstirea Hodoş Bodrog atrage turiştii prin legendele sale. Una dintre acestea povesteşte exact cum a fost construit lăcaşul de cult: un taur uriaş a descoperit cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Isus. Pe locul unde taurul a găsit icoana a fost ridicată de credincioşi o bisericuţă, în care a fost instalată icoana. Coarnele taurului se găsesc şi astăzi în interiorul mănăstirii.
Legenda fondatoare
O altă legendă se referă la sicriul şi inima de piatră chiar de la intrare. Odată, cu mult timp în urmă, unul dintre călugării din mănăstire, Metodie, a fost căutat de către mama sa, care nu a fost de acord cu drumul în viaţă ales de fiul său. Metodie nu a vrut să stea de vorbă cu ea. Supărată, bătrâna şi-a blestemat fiul călugăr chiar în poarta aşezământului monahal, ca atunci când va muri, să nu-l primească pământul, aşa cum nici el nu şi-a primit mama. Întâmplarea a fost dată uitării şi după ani de zile, călugărul Metodie a murit. A fost înmormântat creştineşte, dar pământul nu i-a primit trupul, iar sicriul său a ieşit pur şi simplu din ţărână. Au fost zadarnice eforturile celor din mănăstire de a săpa gropi mai mari, căci trupul lui Metodie nu era primit. Atunci, pentru ca adormitul să-şi găsească odihna veşnică, ceilalţi călugări au construit un mormânt din piatră, la suprafaţa pământului. Pe zidul mănăstirii se află o inimă, mare, tot din piatră, care reprezintă inima împietrită a călugărului. Credincioşii spun că după rugăciuni îndelungate, dacă stau şi ascultă cu urechea lipită de inima din piatră aud bătăile inimii lui Metodie.
