Astăzi are loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, la cererea Turciei, care va prezenta aliaţilor săi din NATO situaţia după doborârea unui avion turc de luptă de către Siria. Turcia a invocat articolul 4 din Tratatul de la Washington, fondator al Alianţei Nord-Atlantice.
Turcia acuză Siria că a doborât unul dintre avioanele sale militare în spaţiul aerian internaţional fără avertisment şi a cerut reuniunea de urgenţă a aliaţilor din NATO pentru a discuta o ripostă faţă de preşedintele sirian Bashar al-Assad. Siria, la rândul ei, a anunţat că forţele militare au doborât „terorişti” infiltraţi din Turcia. Afacerea a dus la creşterea tensiunii dintre cei doi vecini, altădată aflaţi în termeni buni, şi adaugă o nouă dimensiune revoltei populare contra regimului de la Damasc care durează din martie 2011. Turcia, puterile occidentale şi unele state arabe susţin opoziţia siriană, în timp ce Siria este susţinută în principal de Rusia şi China.
La două zile după ce un avion de vânătoare turc de tip F-4 a fost doborât în largul coastelor siriene, două versiuni prezintă derularea incidentului. Pe de o parte, Damascul evocă o lovitură aeriană legată de violarea spaţiului său aerian de un avion reperat la 1,5 km de coastele siriene, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Cihat Makdissi, subliniază că autorităţile siriene nu cunoşteau identitatea avionului şi consideră că au doborât „terorişti”. „Fals”, replică ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, care, într-un lung interviu oferit canalului public TRT, a explicat că avionul „neînarmat” nu se afla în misiune de spionaj, ci realiza un exerciţiu de rodaj şi un test al sistemului turc de radar. Avionul doborât era clar identificat ca turcesc şi a respins afirmaţiile Siriei că nu a identificat aparatul înainte de a deschide focul. El a admis că aparatul a violat în mod succint şi accidental spaţiul aerian sirian înainte de a face imediat cale întoarsă. 15 minute mai târziu, era doborât când se afla în spaţiul internaţional, la circa 20 km de coastele siriene şi fără a fi emis nici un avertisment.
De vineri seară, Turcia navighează între necesitatea de a-şi păstra sângele rece, dorinţa de a spăla afrontul naţional şi voinţa de a rămâne la înălţimea prestigiului său regional. Dornică de a organiza riposta în mod ordonat, Ankara a sesizat aliaţii din NATO pe baza articolului 4, care prevede o reuniune de urgenţă când unuia dintre membri îi este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea. Declarând că opţiunea militară nu este de actualitate, Davutoglu a insistat că „Turcia va acţiona cu reţinere, dar cu determinare” şi a avertizat Siria că „nimeni nu-şi poate permite să pună la probă capacităţile militare ale Turciei”. „Vom aduce această afacere în faţa opiniei publice şi a dreptului internaţional, în numele onoarei Turciei”. Totodată, şeful diplomaţiei turce a subliniat că intenţionează să aducă afacerea în faţa Consiliului de Securitate, unde puterile occidentale încearcă să supună la vot o rezoluţie mai fermă contra Siriei, în pofida opoziţiei Chinei şi Rusiei. Moscova nu vrea ca ofensiva diplomatică să deschidă drumul spre o operaţiune militară care i-ar afecta interesele în Siria.
Iranul, alt susţinător al regimului al-Assad, şi-a exprimat speranţa ca „cele două părţi să reglementeze problema pe cale paşnică, pentru a prezerva stabilitatea regiunii” iar ministrul de Externe, Ali Akbar Salehi, a cerut Turciei şi Siriei să dea dovadă de reţinere.
Articolul 4
Reprezentanţii NATO se reunesc astăzi, la cererea Turciei, în cadrul articolului 4 din Tratatul fondator al Alianţei Nord-Atlantice, care prevede că o problemă poate fi dezbătută în Consiliul Nord-Atlantic „de fiecare dată când este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi”. Turcia nu a mers până la a evoca eventualitatea unei riposte armate, prevăzută în articolul 5. Acest articol 4 este rar invocat şi precedentul caz aparţine tot Turciei, în 2003, după ameninţările Irakului.
Primul obiectiv al reuniunii de astăzi este de ordin diplomatic. Convocarea Consiliului demonstrează concret un anume nivel de conştientizare a aliaţilor, iar gradul publicităţii comunicatului final va arăta amploarea pe care „cei 28″ intenţionează să o dea acestei alerte, cu ce grad de „îngrijorare” judecă situaţia. Şi în ce termeni resping atitudinea Siriei.
Cuvântul „inacceptabil”, pronunţat de secretarul de stat american, Hillary Clinton, s-ar putea regăsi în comunicatul final. Unele state, cele mai angajate în acţiunea contra regimului Assad (SUA, Franţa, Marea Britanie), ar putea încerca să profite de situaţie pentru condamnarea mai largă a regimului sirian, dar un consens nu va fi uşor de obţinut în această problemă. Ar putea fi date semnale opoziţiei siriene, mişcării din armată sau altor ţări arabe vecine care în prezent furnizează ajutor rebelilor sirieni. Al doilea obiect al deciziei este de ordin militar. Se poate studia, avută în vedere şi începută planificarea unei misiuni de asistenţă Turciei, fie cu mijloace de supraveghere, de desfăşurare antirachetă, de apropiere de nave de război sau alte mijloace de asistenţă. Potrivit amplorii mijloacelor evocate, tonalitatea reuniunii ar putea fi diferită. Atitudinea Alianţei ar putea fi de la portocaliu-defensiv la roşu-ameninţător, ceea ce nu se doreşte, cel puţin pentru moment.
Generali refugiaţi
Un general sirian a dezertat şi a trecut în Turcia prin provincia Hatay, în compania a doi colonei şi a altor 30 de militari şi a familiilor lor, în total un grup de 196 persoane. Taberele turce de refugiaţi din provinciile Hatay, Gaziantep, Sanliurfa şi Kilis adăpostesc în prezent 33.079 sirieni care au fugit din faţa violenţelor din ţara lor. Ministerul turc de Externe a stabilit că în Turcia se află refugiaţi 13 generali sirieni. Turcia, altădată aliat politic şi economic al Siriei, a tăiat legăturile cu regimul lui Bashar al-Assad pentru a protesta contra represiunii mişcării de protest a opoziţiei din această ţară. Ea găzduieşte în sudul ţării conducerea Armatei libere siriene (ASL), fondată de dezertorii armatei guvernamentale siriene, şi primeşte regulat reuniunile Consiliului naţional sirian (CNS), principala platformă a opoziţiei siriene.
* Un nou incident aerian între Siria şi Turcia s-a produs în spaţiul aerian de deasupra Mediteranei: un avion al armatei turce, care participa la căutarea piloţilor aparatului F-4 doborât vineri, a fost vizat de un sistem sirian de apărare sol-aer.
